"Asfaltul din Retezat" ajunge la UE

ZONĂ UNICĂ
Asfalt prin păduri virgine

Unul dintre cazuri se referă la drumul naţional 66A, care ar urma să legea oraşele Petroşani şi Băile Herculane, pe traseul unde astăzi există un drum forestier. În prezent, acesta "nu constituie un element antropic de fragmentarea a habitatelor". Construcţia drumului a început în 1999, iar două dintre tronsoane au fost deja finalizate.

Trei kilometri din cel de-al doilea tronson trec prin Parcul Naţional Retezat. Acum, constructorul drumului caută aprobarea finală pentru construirea celui de-al treilea tronson. Potrivit directorului Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, Ioan Gaşpar, 13 kilometri de drum vor traversa parcul.

Agent Green scrie că "proiectul de construcţie a drumului naţional DN 66A, care traversează partea de sud-est a Peisajului Forestier Virgin Retezat - Godeanu - Ţarcu, ameninţă cel mai vast habitat natural pentru speciile de mamifere mari urs, lup şi râs, arii semnificative de păduri virgine, specii rare şi altele pe cale de dispariţie". Cert este că pădurea, întinsă pe circa 100.000 de hectare, dintre care 18.000 de hectare de păduri virgine, este unul dintre puţinele Peisaje Forestiere Intacte din Europa.

Arie protejată şi nu prea

Tronsonul trei se va construi pe spaţiul unde acum există un drum forestier. Tronsonul doi s-a încheiat în dreptul localităţii hunedorene Câmpuşel, iar între aceasta şi DN67D, drumul care leagă Târgu-Jiu de Băile Herculane, nu există asfalt.

"Drumul respectiv (n.r. DN 66A) traversează parcul nostru, prin anumite zone speciale de conservare. Dar, după ce proiectul tehnic a fost propus şi, apoi, analizat, administraţia Parcului Domogled-Valea Cernei şi-a dat acordul", spune Gaşpar.

"O problemă de legislaţie"

El adaugă că plângerile ONG-urilor, la instituţiile din România şi la cele europene, sunt nefondate. "Drumul există, din 1999 a fost delimitat ca drum naţional. Este doar o problemă de legislaţie, deoarece, în evidenţa Direcţiei Silvice Mehedinţi, acesta încă figurează ca drum forestier".

După ce administraţia parcului şi-a dat acordul pentru realizarea tronsonului, Agent Green a dat în judecată instituţia. A fost invocată ordonanţa de urgenţă 57/2007, care stabileşte statutul zonelor de protecţie integrală. "Da, ne-au dat în judecată. Dar nu sunt ei specialişti. Au venit cu tot felul de aberaţii şi sunt, evident, sub nivelul celor din Consiliul Tehnic, care au analizat impactul drumului", crede Ioan Gaşpar.

O decizie finală în acest caz va fi luată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). Contactată de evz.ro, instituţia a refuzat să ia imediat o poziţie în acest caz. Gaşpar crede că drumul are, în primul rând, un caracter economic şi social. "Vor veni mai mulţi turişti, dar asta nu înseamnă că parcul va avea de suferit. De exemplu, în planul drumului au fost trecute toate locurile în care se poate campa. În fiecare an, drumul forestier are nevoie de noi şi noi reabilitări. Un drum asfaltat ar asigura un acces mult mai bun în teritoriu, iar acesta este în folosul oamenilor care locuiesc în zonă", încheie directorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.

Alte cazuri:
Trucuri "verzi" în Satu-Mare

1. O pădure de aproximativ 400 de hectare, care făcea partea din siturile de importanţă comunitară Natura 2000 Râul Tur şi Lunca Inferioară a Turului, a fost trecută în intravilanul municipiului Satu-Mare. Motivaţia a fost transformarea pădurii în zonă de agrement. Agent Green susţine că, în fapt, a fost un truc al municipalităţii, care permitea atingerea pragului de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. O ordonanţă de urgenţă prevede ca, până în 2013, oraşele româneşti să asigure 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

2. În aceeaşi zonă, au fost construite o sală de sport şi un bloc ANL, despre care ONG-urile de mediu scriu că este un caz de încălcare gravă a Directivei Europene pentru Habitate. Janos Mark Nagy, directorul ONG-ului Societatea Carpatina Ardeleană, spune că lipseşte studiul de impact al construcţiilor.

3. Un cartier rezidenţial se construieşte în situl Natura 2000 Făget-Valea Morii din Cluj. Societatea Carpatina Ardeleană susţine că acordul de mediu a fost acordat fără ca Autoritatea Regională pentru Protecţia Mediului Cluj să ceară consultarea oamenilor.

4. Carpatina Ardeleană scrie şi despre o plantaţie industrială de afine, care "a funcţionat ilegal, fără acord de mediu, încă din 2007, distrugând habitate seminaturale de pajişte din situl Natura 2000 Câmpia Careiului, la Foieni, judeţul Satu-Mare. Acordul a fost dat în anul 2009 de APM Satu-Mare, când firma implicată a cerut şi fonduri europene pentru extinderea plantaţiei".

Şoimul dunărean, în pericol

5. "Ultimele trei perechi de şoim dunărean (Falco cherrug) din România, specie periclitată pe plan global, precum şi alte specii prioritare sunt ameninţate şi pot dispărea pentru totdeauna din cauza aprobării carierei de granit de la Greci şi a parcului de eoliene în aceeaşi zonă", spune preşedintele ONG-ului Milvius, Tamas Papp. El acuză că, deşi studiul de impact a vizat doar patru hectare, s-a acordat drept de exploatare a resurselor pe 72 hectare. Milvius susţine că exploatarea va dăuna Parcului Naţional Munţii Măcinului.

6. Acelaşi Papp acuză construirea unui parc eolian într-o zonă prin care trec, în timpul migraţiei de toamnă, peste 10.000 de păsări răpitoare şi 20.000 de berze. Agenţiile Regionale de Mediu din Galaţi şi Tulcea şi-au dat acordul pentru acest parc eolian.

7. O defrişare în teritoriul administrativ al comunelor Zerind, Socodor şi Grăniceri, judeţul Arad a avut loc săptămâna trecută. ONG-ul Milvius spune că zona este parte a siturilor Natura 2000 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Tăierea arborilor a dus la distrugerea coloniei de cuibărit a vânturelului de seară (Falco vespertinus) şi a sfrânciocului cu frunte neagră.

8. 263 de hectare de pajişti naturale din aceleaşi situri au fost arate, "distrugându-se un habitat extrem de rar din Câmpia de Vest", susţine Tamas Papp.

PROBLEME VECHI
România, deja sancţionată de UE

România este singurul stat membru al Uniunii Europene care a tratat cu neseriozitate ariile protejate, încălcând condiţiile de aderare, a arătat raportul privind protecţia mediului, prezentat în decembrie 2009, cu ocazia Conferinţei de la Copenhaga. Dacă nu va remedia această situaţia, ţara noastră nu va primi fondurile europene pentru protecţia acestor zone.

CITIŢI ŞI:

Turiştii îşi fac de cap în Parcul Retezat