„Prima cerinţă este «Citeşte cu voce tare textul». Apoi, sunt întrebaţi cine ar putea fi receptorul textului, apoi ce tip de text este şi care e opinia lor despre acel text. Este mai mult o formalitate acest examen”, adaugă revoltat un dascăl de română de la un liceu bucureştean.
Profesori nemulţumiţi
Chiar dacă în acest an subiectele nu au mai fost publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei, elevii nu s-au speriat, ba chiar au asemănat examinarea cu o simplă „ascultare” la română.
„A fost uşor, relaxat. Mi-a picat un interviu dintr-un ziar, am vorbit despre el. N-a fost cine ştie ce”, spune dintr-o suflare una dintre elevele Colegiului „I. L. Caragiale”, din Capitală, imediat ce iese din şcoală.
Părerea îi e împărtăşită de colegii ei, care sunt mai grăbiţi să plece acasă decât să discute subiectele „prea uşoare”. De altfel, majoritatea subiectelor au fost bazate pe fragmente din textele non-literare, precum „Epistola a XII-a”, publicată în „Opinia Naţională” - revista Universităţii „Spiru Haret”, „Societatea civilă cere introducerea lui Shakespeare în programele şcolare”, din „Gândul”, sau ştiri de pe site-ul realitatea.net.
Profesorii au acuzat chiar faptul că unul dintre subiecte s-ar fi repetat: „Ce ne făceam dacă acelaşi subiect ar fi ajuns la doi dintre elevii care trebuiau examinaţi? Ascultau unul de la altul răspunsurile?”.
- Pentru 25 de centre de examen din ţară, prima probă de la Bac începe astăzi, deoarece au puţini elevi de examinat.
"Dacă un elev de clasa a XII-a intră în sală şi spune «Bună ziua», atunci înseamnă că e de nivel mediu, nu?“,
profesor examinator de limba română
ALT TIP DE EVALUARE
Competenţe, nu note
Spre deosebire de anii trecuţi, în care de probele orale ale bacalaureatului depindea promovarea examenului, acum aceste evaluări nu mai contează la media finală. Elevii nu mai primesc nici note şi nici calificative de tipul „admis” sau „respins”, care, dacă nu-i excludeau din concurs, le aduceau puncte în plus la medie.
Certificat pentru angajare
La finalul acestor probe - de evaluare a competenţelor lingvistice în limba română, într-o limbă străină sau a celor digitale -, liceenii din anii terminali primesc doar câte un certificat care le-ar putea fi de folos la o eventuală angajare. Deşi calificativele obţinute la evaluare nu contează, prezenţa la examen este obligatorie, întrucât doar de ea depinde promovarea bacalaureatului.
„Un elev care nu se prezintă la probele orale poate participa la probele scrise, însă nu poate promova bacalaureatul”, au a vertizat reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Practic, aceste probe nu le ridică mari probleme elevilor care trebuie doar să intre în sălile de examen şi să poarte o conversaţie, pe baza textelor date, cu propriii profesori.
În rest, procedura de examinare este „clasică”: candidatul extrage un bilet şi primeşte o ciornă pe care poate schiţa, timp de 15 minute, răspunsul. Apoi, timp de alte 10-15 minute, susţine „rezolvarea” subiectului în faţa examinatorilor.
CALENDAR
Bacalaureat cu trei probe scrise
- 19-29 aprilie - evaluarea competenţelor digitale
- 31 mai-4 iunie - evaluarea competenţelor într-o limbă străină
- 28 iunie - proba scrisă la limba şi literatura română
- 30 iunie - proba scrisă la matematică pentru profilul real şi la istorie pentru uman
- 2 iulie - proba scrisă a specializării
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum