Război Radu Moraru - Mircea Badea

Radu Moraru: N-am avut niciodată idei preconcepute din astea. Pentru mine, toţi sunt oameni până la urmă. Vrei să-ţi spun ceva? În emisiunile mele, Cicciolina a fost OK, Laura Andreşan s-a comportat serios, în schimb am avut episoade neplăcute cu politicieni. Nu mai vreau să mi le amintesc acum. Gigi Becali e, într-adevăr, mai roz, dar aş spune - în emisiunile mele - spumos. Nu pot să-ţi dau acum procente. Probabil, o să fie mai multă politică, fiind campanie electorală.

Lumea te vede ca pe un adept al preşedintelui Băsescu...
E evident de mulţi ani cine e anti-Băsescu. Eu n-o să fiu în gaşca asta, de băieţei şi fetiţe care, până la urmă, i-au făcut bine preşedintelui. Sunt necredibili şi nu-şi dau seama că, înjurându-l 400 de episoade la rând, seară de seară - parc-ar fi „Elodia” -, nu fac altceva decât să-l ţină sus. În loc să se concentreze pe câte un „tun”, câte un jaf, fiindcă au de unde... Atâta isterie, atâta abjecţie, e foarte greu de suportat. Iar limbajul ales, este incalificabil.

Cum ai de gând să-i ripostezi lui Mircea Badea, care te ridiculizează în aproape fiecare emisiune?
Până de curând, vorbeam frumos despre Badea. E şi isteţ, a citit ceva cărţi, a făcut ceva şcoală, dar începe să fie extrem de agresiv. El este un tip frustrat; avea o problemă mai demult...

Pe ce plan?
Nu vreau să intru în detalii, ştie el mai bine ce vreau să spun. Mult timp a reuşit să ţină în frâu treaba asta, dar acum nu mai poate, a ieşit la iveală. Mircea Badea sare calul extrem de mult. M-a sunat cineva acum câteva seri să mă uit; am fost uluit de felul în care-l înjura pe Patapievici. De nu ştiu câte ori l-a făcut „prost”, adresându-i-se direct. Nu se poate aşa ceva! Nu va mai avea niciun credit, decât pentru publicul de categorie joasă. Nu e normal ca orice borfet să ridice privirea la unul care, măcar, a scris nişte cărţi. Uite-te seara la TV ca să vezi care-i oferta: numai cretinătăţi. Cunosc unul, care-i instalator la bază, astea sunt studiile lui, şi i-am zis: cum eşti tu acum mare analist politic?! Nu vreau să-i dau numele, că-i fac reclamă. Toţi ăştia, dacă s-ar duce, de exemplu, în America, s-ar comporta foarte civilizat; ar şti că acolo nu-şi pot permite să aibă comportamentul şi limbajul ăsta. Din limbajul lor faţă de femei se vede clar ce probleme au.

Preşedintele Băsescu va fi un invitat constant al emisiunii?
Nu mi-am planificat nimic în sensul ăsta. Anul trecut, când am lansat cartea, mi-am dat seama că, din 2004 până-n 2008, am avut 12 emisiuni cu el. Parcă au mai fost, una sau două, şi anul ăsta.

Cât din audienţă e meritul mode ratorului şi cât al invitatului?
Pe vremea când am început, mai erau încă pe piaţă Tucă, Călinescu, Păunescu, toţi greii. Eu am zis, pentru a ne diferenţia, să venim cu subiectul azi, să nu-l mai facem după 4-5 zile. Noi am introdus viteza în talkshow-uri, pe vremea aceea nu erau canalele de ştiri. Dacă subiectul e bun şi invitatul e bun, atunci iese bine.

Şi moderatorul? Trebuie să facă şi el show?
Auzi, eu nu am fiţe din astea. Eu am fost showman, mai degrabă, ştii când? Când am făcut „Revista Presei” la Pro TV. Mă uitam acum, când s-au dat reluările astea (săptămâna trecută B1 TV a difuzat un Best Of „Naşul” - n.r.), mă uitam la Pleşu şi Liiceanu şi-mi ziceam: domne, şi eu am fost bun! Mă motivează subiectul, mă motivează invitatul. Secretul e că trebuie să ştii să vorbeşti cu toţi: şi cu Cicciolina, şi cu Pleşu. Emisiunea cu Cicciolina e o capodoperă. Dar Cicciolina era deşteaptă - fusese parlamentar european -, nu ca toate borfetele care apar acum la OTV şi pe mai toate canalele. Deci, ideea este: încearcă să faci ceva ca lumea când chemi un personaj din ăsta, „colorat” (aşa făcea şi Călinescu, pe vremea aia). Lumea la noi l-a văzut pe Gigi Becali altfel decât îl ştia.

NOUTĂŢI

„Naşul Special”, la sfârşit de săptămână

Cu ce noutăţi vii?
O să apară un „Naşul Special”, probabil vineri. Special prin format, prin abordări, prin invitaţi etc. Probabil, „Naşul Special” va avea şi public în studio. În rest, cred că e cel mai longeviv talkshow de pe piaţă - şi rămâne aşa pentru că nu m-am plictisit şi rămân la fel de curios pe subiecte şi la fel de pasionat. Vreau ca invitatul să vină aici ca pe o insulă: din instinct, omul să înceapă să respire, să-şi dea seama că poate să respire, nu este atmosfera încrâncenată şi plină de ură de la celelalte televiziuni. Vreau ca cel care butonează, seara, telecomanda să rămână pe B1. Este incredibil ce s-a întâmplat: s-au sacrificat două televiziuni de ştiri şi un canal important, credibil; n-a mai contat pentru moguli nimic în acest „război” pe care-l duc. Acum câţiva ani, cele două televiziuni de ştiri aveau un potenţial de dezvoltare imens; acum, probabil, după alegeri, vor fi închise sau vor continua să funcţioneze în virtutea inerţiei, cu minimum de mijloace.