„Firmele din Ungaria care se ocupă de culesul şi vânzarea tubifecşilor se reclamă reciproc. Nu demult am primit o nouă reclamaţie în acest sens. Desigur, au fost prinse persoanele care au furat tubifecşii, am anunţat şi poliţia. Tubifecşii sunt foarte scumpi, pentru că nu se dezvoltă decât la noi, în zona de graniţă de la Cenad. Maghiarii trec graniţa, la Cenad, şi recoltează viermii din nămolul Begăi”, explică Titu Bojin, directorul Direcţiei Apelor Banat.
Deşi în Ungaria s-a dezvoltat o adevărată industrie în jurul viermişorilor roşii, care sunt ambalaţi şi revânduţi chiar pescarilor români prin intermediul unor firme, întreprinzătorii maghiari nu au niciun fel de autorizaţie pentru ceea ce fac.
„Kilogramul de tubifex se vinde la prima mână cu 2,8 euro pe pieţele occidentale, ajungând până la 5-6 euro”, spune Bojin.
Istoricul unui conflict
Conflictul dintre DAB şi firma Ramiresi BT din Ungaria este unul de natură comercială. Cazul a fost soluţionat în 2006, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după cinci ani de procese, blocări de conturi şi sechestre asiguratorii în favoarea ungurilor, până ce instanţa supremă a dat câştig de cauză Direcţiei Apelor Banat.
În 1999, între Direcţia Apelor Banat şi firma respectivă a fost încheiat un contract prin care societatea a obţinut dreptul de a recolta viermi tubifex din albia canalului Bega, până la finalul lui 2005, câştigul Direcţiei fiind de 300.000 de euro anual.
După 2001, Direcţia Apelor Banat a blocat recoltarea viermilor motivând că, potrivit Legii 192-2001 , toate „vieţuitoarele acvatice” sunt proprietatea Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, tubifecşii devenind astfel o valoare de „patrimoniu naţional”.
Doi ani mai târziu, firma maghiară, care vindea viermii româneşti în Olanda, Germania, Franţa, Belgia, Anglia şi Spania, a acţionat Direcţia Apelor Banat în judecată, cerând daune de 2.000.000 de lei, dar după cinci ani de procese, câştigul a fost de partea instituţiei româneşti.
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum