Războiul lumilor, opt ani de luptă zadarnică

Războiul neterminat

Privind în urmă, 11 septembrie este prima zi a unui război care durează, deja, de opt ani şi al cărui final nu se întrevede. Început, efectiv, în 5 octombrie 2000, la 22.00, ora locală a capitalei Afganistanului, prin atacul Forţelor Aeriene Americane în Afgansitan, războiul a beneficiat, la început, de susţinerea publică americană. Mai mult, demararea operaţiunilor în Afganistan a fost susţinută de toată lumea civilizată, de toată lumea creştină. Azi, opt ani mai târziu, conform unui sondaj dat publicităţii la începutul lui septembrie, şase din zece americani se opun misiunii militare din Afganistan. Tributul Americii în războiul împotriva terorismului – socotind, aici, doar victimele americane în Afganistan- depăşeşte 1.200 de morţi. Totalul militarilor americani, morţi în Afganistan şi Irak, este de peste 5.800.

Inamicul numărul 1

Osama bin Laden, pe numele complet Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin, este liber. Supranumit “Prinţul”, “Emirul” sau “Directorul” dar şi Abu Abdallah, ori Shaykh Usama, acest geniu al răului s-a născut în Arabia Saudită, în 1957. Liderul absolut al reţelei Al Qaeda, bin Laden este căutat de FBI din august 1998, după ce a bombardat Ambasada SUA din Dar es Salaam, Tanzania, când a ucis 200 de oameni. Este suspectul principal şi în alte atacuri teroriste, anteroare şi ulterioare, năucitorului atac din 11 septembrie. FBI a pus pe capul lui un premiu de 25 de milioane de dolari, bani care stau într-un cont în Depozitul Federal de la Washington. La această sumă se adaugă încă doua milioane de dolari, oferite de “Airline Pilots Association” şi “Air Transport Association”.

AVERTISMENT

Anul trecut, în preajma zilei de 11 septembrie, Mollahul Omar, unul din prozeliţii lui bin Laden afirma, citat de AFP: “Trupele străine nu-şi vor îndeplini obiectivele în Afganistan nici în 100 de ani de acum încolo. Nu uitaţi eşecul trupelor Uniunii Sovietice, le spun invadatorilor. Dacă plecaţi, veţi scăpa cu viaţă şi veţi fi în siguranţă. Dacă rămâneţi, veţi fi înfrânţi tot aşa cum au fost înfrânţi ruşii, înaintea voastră. Nu ne puteţi bate. Nu ne veţi prinde liderii. Oricum, nu în viaţă!”.

Ascuns în gaură de şarpe

Ultimul mesaj a lui bin Laden, datează din iunie, anul acesta. În mesajul audio, liderul Al Qaeda afirma că preşedintele american Barack Obama a sădit în lumea musulmană seminţele “răzbunării şi urii”, împotriva SUA. Câteva zile mai târziu, într-o conferinţă de presă ale cărei detalii au fost difuzate de AFP directorul Central Intelligence Agency, Leon Panetta a afirmat că Osama bin Laden se ascunde în continuare în Pakistan. Declaraţia a fost făcută în ajunul unor operaţiuni militare lansate în valea Swat, în Pakistan.

Leon Panetta susţinea că ofensiva va spori şansele SUA de a-l prinde pe liderul al-Qaeda. Panetta a repetat ceea ce au spus toţi liderii serviciilor secrete americane în ultimii opt ani. Anume că arestarea lui bin Laden rămâne prioritatea agenţiei. Central Intelligence Agency a mărit numărul ofiţerilor şi al agenţilor recrutaţi, precum şi al informatorilor din randul pakistanezilor, a precizat şeful CIA. Panetta a declarat că ia în calcul şi faptul ca liderii al-Qaeda, înclusiv bin Laden, s-ar putea retrage în locuri mai sigure, precum Yemen sau Somalia, ţări în care regiuni extinse sunt în afara controlului guvernamental.

Simpatizat în Pakistan

Bin Laden a fost şi este iubit în Pakistan. În urmă cu opt ani, nu exista taraba, piaţă, centru comercial unde să nu existe zeci de tricouri cu figura “Prinţului”. Sub poză, cu litere mari, mereu în engleză: “bin Laden – the Great”. Dacă întrebi un pakistanez oarecare despre bin Laden, îi vor strălucii ochii, îţi va zâmbi şi va evita, diplomat, să-ţi dea vreun răspuns. Cu puţine excepţii oricare musulman, oricare afgan, oricare pakistanez va ezita, va evita şi, dacă insişti, va refuza să vorbească despre bin Laden. Motivul? Un respect sincer faţă de personalitatea şi imaginea lui.

Un exemplu: americani au atacat bazele talibanilor în seara târziu, în 5 octombrie. A doua zi dimineaţă, la Islamabad au avut loc trei manifestaţii, fiecare adunând peste 5000 de oameni. Scopul: exprimarea solidarităţii cu afganii şi a sprijinului pentru bin Laden. Au scandat minte în şir numele lui bin Laden. Pe margine poliţişti şi soldaţi îi priveau impasibili, indiferenţi.

Războiul lumilor

Ambasador al României în Pakistan, în 2001 era Emil Ghiţulescu. În 6 octombrie, la mai puţin de o lună de la atentate din SUA acesta povestea: “Această lume este altfel. Pentru cine vine aici, prima dată şocul contactului cu civilizaţia musulmană este imens. Aici este o altă lume, ale cărei convulsii le înţelegi, abia după ce reuşeşti să vezi totul cu ochii tăi, să auzi, să miroşi cu nasul tău. Lumea asta este altfel. Mentalitatea oamenilor este diferită, stilul de viaţă altul, regulile, cutumele, principiile altele. Americanii au nevoie mai mult ca oricând de simpatie în rândul pakistanezilor, pentru că acesta va fi avanpostul operaţiunilor militare în Afganistan, care sunt iminente. Cred că lumea occidental nu îi va înţelege însă. Vor confunda bunăvoinţa lor, acceptul intervenţiei americanilor şi europenilor în viaţa lor cu dorinţa de cooperare! Este doar o aparenţă!În fapt este un război ai lumilor.”

În aşteptarea atacului americanilor asupra taberelor talibane din Afganistan, atac despre care toată lumea ştia că după 1 octombrie era iminent, peste 2000 de ziarişti au luat cu asalt capitala pakistaneză. Erau peste 200 de oameni în echipa CNN, alţi 100 de la BBC. Toţi cei 2000 de "corespondenţi de război" au fost trataţi cu amabilitate, dar priviţi cu raceala şi indiferenţă.

Avioanele americane, în primul lor raid asupra tabelelor talibane au trecut exact pe deasupra capitalei Islamabad. Nu se vedeau, dar motoarele bombardierelor faceau aerul să vibreze. Le ghiceai, sus, zburând în cautarea inamicului invizibil. Escadrilele americane treceau de cel puţin două ori pe zi, din sud, spre nord, spre Afganistan. În primele zile, capetele se suceau în sus, după zgomot, după bombardiere. Câteva zile mai târziu, zborurile americanilor intraseră deja în cotidian. Şoca doar gândul că la doar câteva sute de kilometrii, mai sus, spre nord, bombardamentele americane spulberau tabele afgane. Oficial erau tabere ale talibanilor.

După atentatele din 11 septembrie, în zilele imediat următoare câteva sute de mii de afgani s-au refugiat în Pakistan, de teama iminentului atac american. Neoficial în Pakistan erau circa trei milioane de afgani. Nimeni nu a facut, în ultimii 20 de ani, vreun recensământ în Afganistan. Nici atunci, în 2001, nici acum nu ştie nimeni exact câţi sunt. Frontiera dintre cele două ţări – Afganistan şi Pakistan a fost şi a rămas imposibil de securizat. Oare unul dintre refugiaţi a fost Osama bin Laden?

România în Afganistan

România a devenit stat membru NATO în urmă cu cinci ani. Aderarea efectivă a avut loc la 29 martie 2004, dată la care militari români activau deja, sub egida NATO, în Afganistan. Primii soldaţi români mureau în războiul împotriva terorismului, în Afganistan, în 11 noiembrie 2003. Azi, 11 septembrie 2009, la aproape şapte ani de la începutul misiunii militarilor români în Afganistan – care a început efectiv în data de 23 martie 2003, 11 militari români au fost ucişi, iar alţi 56 au fost răniţi.

CITIŢI ŞI:

Ziua care a schimbat lumea

Blocaj după 8 ani de la 11 septembrie

Imagini inedite cu atentatul de la 11 Septembrie

Eroii de la 11 Septembrie

Românii vor retragerea din Afganistan

Afganistanul devine coşmarul lui Obama