Războiul magistraţilor împotriva statului

Autor: Silvana Pătrăşcanu

La începutul lui septembrie, România a trecut printr-o situaţie cu totul ieşită din comun: greva magistraţilor. Din punct de vedere al legilor ce reglementează activitatea în Justiţie, magistraţilor, fie că sunt judecători, fie că sunt procurori, le este interzis acest tip de protest.

În ciuda prevederilor, magistraţii au organizat o grevă, în adevăratul sens al cuvântului, care a paralizat sistemul . 
Motivul real al acţiunii a fost reducerea salariilor, prin anularea unor sporuri, despre care magistraţii susţineau, că ar fi dus la
reducerea salariilor acestora cu până la 50 la sută.


Oficial, greva magistraţilor a fost motivată de faptul că bugetul pentru Justiţie, în ansablu, este insuficient şi nu respectă statutul de putere în stat, fapt care anulează statutul de putere independenta. Magistraţii au reclamat şi faptul că sunt trataţi, de puterea legislativă şi de cea executivă ca şi cum ar fi
cetăţeni de mâna a doua, şi în consecinţă, în semn de protest au blocat complet activitatea în toate instanţele din ţară.

Statistic, în perioada protestelor, mai mult de 85% din instanţe nu au funcţionat, iar în mai mult de jumătate de parchetele din ţară activitatea a fost redusă la minim. Demarată la Bucureşti greva s-a extins
în toată ţara.

Protestele respectă legea

"Protestele se fac cu respectarea legii. Amânările vor fi pronunţate în şedinţe publice, iar magistraţii vor prezenta motivul acestor amânări. În absenţa unei justiţii independente nu putem vorbi de interesul justiţiabilului", afirma Laura Andrei, preşedintele Curţii de Apel Bucureşti.
Unul dintre magistraţi care a spus sincer cum arată sistemul, văzut din interior, a fost Carmen-Elena Păduraru, magistrat cu 15 ani vechime, judecător la Tribunalul Piatra Neamţ. Păduraru avertizea că România este în pragul dictaturii
, iar magistraţii sunt priviţi ca o armată de funcţionari aflată la dispoziţa puterii Legislative şi Executive.

Blocaj in firme

Dincolo de amânarea proceselor, greva a afectat activitatea a zeci de mii de firme, prin blocarea Registrului Comerţului. În plus demersul a oprit absorbţia fondurilor UE
.

Inamicul public

Războiul dintre magistraţi şi Executiv s-a dezvoltat pe mai multe planuri. Unul dintre ele, conflictul deschis între judecători şi ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea.  Curtea de Apel Bucureşti, printr-o hotărâre judecătorească a dispus blocarea efectelor ordonanţei, care suspendă sporul de stres de 50% pentru magistraţi şi personalul auxiliar din justiţie. Pe de altă parte au fost situaţii, în care nu au mai fost prelungite mandatele de arestare, asfel că infractori prinşi au fost puşi în libertate
.

Război cu Pogea

Hotărârea a fost pronunţată în procesul deschis de Tribunalul Bucureşti, împotriva Ministerului de Justiţie
. În plus zeci de magistraţi şi personal auxiliar au cerut suspendarea ordonenţei, în procese individuale. Toate aceste acţiuni au fost câştigate împotriva Ministerului.
Mai mult Gheorghe Pogea
a fost amendat de judecători pentru fiecare zi de întârziere, în ceea ce priveşte plata salariilor, fapt fără precedent.

Nici un argument nu a stat în picioare în faţa magistraţilor. Nici cel al ministrului de Justiţie care a afirmat că nu sunt bani
,  nici cel al ministrului de Finanţe care afirma că legea salarizării unice nu duce la scăderea salariilor.
  
Războiul cu Băsescu

În plin conflict între Executiv şi magistraţi, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii, forul conducător al magistraţilor, susţinea greva din Justiţie, preşedintele Traian Băsescu s-a dus “acasă” la magistraţi să-i critice. Replica primită de Băsescu a fost dură, categorică şi, pe alocuri, ironică.

Dan Lupaşcu l-a criticat pe faţă pe preşedinte, sancţionându-l pentru comentariile care chemau magistraţii în sala de judecată
. “N-aţi căpătat îndemânarea de a conduce o şedinţă a CSM”, a spus Lupaşcu, fost preşedinte al acestui Consiliul între 2005-2006. Afirmaţia a stârnit aplauze în rândul celor 30 de magistraţi, prezenţi pe holurile CSM. “Nu ajutaţi justiţia, mai mult o înfundaţi”, a continuat acesta. Replica lui Lupaşcu a fost susţinută de asistenţă cu aplauze, spre evidenta enervare a lui Traian Băsescu.

AMR, un fel de sindicat    

Porta-vocea judecătorilor şi procurorilor a fost preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, 
Mona Pivniceru (foto). La AMR s-au centralizat datele referitoare la extinderea grevei, în condiţiile în care fiecare instanţă a decis, în cadrul adunării generale a magistraţilor ralierea la acţiunea de protest şi modul în care acestea s-a derulat. După ce au ameninţat că nu vor participa la constituirea Birourilor Electorale, la finele lui septembrie, protestele au încetat. A dat tonul Curtea Supremă, prin decizia Adunării Generale.

La începutrul lunii decembrie Mona Pivniceru a fost avansată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În loc de concluzii

După un protest care a atras antipatia societăţii, magistraţii şi-au menţinut salariile. Preţul plătit a fost, pe lângă imaginea catastrofală, o adevărată hemoragie 
de judecători, care au preferat să plece la pensiedecât să rămână într-un sistem care, conform opiniei lor, nu le aduce nici un fel de satisfacţii. Efectul: 500 de locuri libere în magistratură şi implicit un volum de lucru mult crescut pentru cei rămaşi activi.
Greva a încetat, dar problemele din Justiţie au rămas aceleaşi, rezolvarea fiind o chestune care ţine exclusiv de bani şi buget.



CITIŢI ŞI:

EDITORIALUL EVZ: Un pistol la tâmpla judecătorilor

Monica Macovei: „Magistraţii nu sunt puterea”

Magistraţii, marii câştigători ai legii unice de salarizare

Curtea Supremă, ca un cuib cu viespi

Tupeu de magistrat

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele