Consens politic între marile partide din Spania
La începutul lunii septembrie şi Parlamentul Spaniei a aprobat, cu o majoritate covârşitoare, "regula de aur" a stabilităţii bugetare, în ciuda nemulţumirilor populaţiei în privinţa acestei prevederi. Modificarea a avut loc într-un moment fără precedent, înainte de dizolvarea legislativului de la Madrid, stabilită pentru sfârşitul lunii septembrie, pentru organizarea alegerilor anticipate programate la data de 20 noiembrie şi câştigate de Partidul Popular, condus de Mariano Rajoy.
De menţionat că, pentru aplicarea acestei modificări constituţionale, au căzut de acord principalele formaţiuni politice din Spania, Partidul Popular şi Partidul Socialist.
Modificarea Constituţiei va fi secundată de o lege organică, ce urmează să fie adoptată anul viitor şi care introduce o limită de 0,4% din PIB a deficitului bugetar.
"Indignaţii" s-au revoltat
Reforma constituţională a fost însă, puternic contestată, în luna august, de sindicate şi de protestatarii din mişcarea "Indignaţii", care au cerut un referendum pe acest subiect. Zeci de mii de persoane au participat, în august, la ample manifestări în 30 de oraşe din Spania, în semn de protest faţă de modificarea Constituţiei. Motivele principale au fost acelea că includerea în Legea Fundamentală a "regulii de aur" ar limita capacitatea financiară a regiunilor autonome şi ar afecta serviciile publice şi statul bunăstării.
Printre statele care şi-au asumat aceleaşi restricţii ale deficitului bugetar se mai numără Georgia, dar şi Ungaria. În 2009, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a propus introducerea unui deficit de 3% în Constituţie şi a unei limite de 60% în cazul datoriei publice.
La rândul său, Ungaria prevede o limitare a datoriei bugetare la o valoare de 55-60% din PIB. Momentan, statul vecin are o datorie publică estimată la 81,3% din PIB.
În Elveţia, Constituţia a fost modificată în 2001, pentru ca guvernul să fie obligat să obţină excedent bugetar în anii de creştere economică, deficitul fiind tolerat doar în cazul unei recesiuni economice.
Franţa mai aşteaptă puţin
Recent, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat că Franţa va adopta "regula de aur" după alegerile prezidenţiale, programate pentru mai 2012. Motivul acestei amânări este lipsa unui consens politic cu parlamentarii socialişti. Adoptarea acestei măsuri nu se poate realiza fără o majoritate calificată de trei cincimi a Parlamentului, reunit în Congres.
"Să lăsăm să treacă alegerile prezidenţiale deoarece se pare că nu există un consens în Franţa. Această «regulă de aur» va fi integrată în Constituţia fiecărui stat membru (al Uniunii Europene, n.r.) şi este o regulă ce va fi impusă fiecarui dintre noi", a declarat Sarkozy, după prima zi a summitului european de săptămâna trecută.
Principala măsură cuprinsă în pactul bugetar semnat vineri, la Bruxelles, de 26 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, presupun introducerea unui deficit public structural la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene care să nu depăşească 0,5% din PIB. Această regulă va trebui să fie obligatoriu introdusă în constituţiile naţionale ale statelor din zona euro, iar Curtea Europeană de Justiţie va verifica introducerea acestor prevederi în cadrul Legilor Fundamentale.
POZIŢIE
Stanomir: deficitul în Constituţie, o constrângere necesară
Din perspectiva politologului Ioan Stanomir, modificarea Constituţiei este imperios necesară. El consideră că prevederile acordului european privind deficitului bugetar şi pragul de datorie trebuie înscrise distinct în Constituţie, reprezentând, în acelaşi timp, o garanţie că vor fi şi respectate. Pe de o parte, în legea fundamanentală avem un articol 148 care spune că "Aderarea României la tratatele constitutive ale UE, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor".
Stanomir spune că nu ne putem folosi de acest articol pentru a câştiga timp, deoarece acesta are un alt obiect, respectiv modalitatea în care România participă la tratatele constitutive ale UE.
"Aici este o problemă de drept intern, despre cum îţi disciplinezi activitatea economică printr-un amendament Constituţional", a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Bu cureşti.
El mai consideră că, în mod normal, un asemenea amendament ar trebui să constrângă în cel mai înalt grad autorităţile naţionale, în primul rând Executivul.
Politologul mai spune că modificarea Constituţiei în acest sens ţine de voinţa politică şi de capacitatea Parlamentului de a vota o asemenea prevedere, precum şi de acordul populaţiei de a ratifica prin referendum. (Virgil Burlă)
Citiți și:
- România, din prima zi în Statele Unite ale Europei
- Boc, către Ponta: Greşiţi, UE nu cere o lege pentru acordul interguvernamental, ci modificarea Constituţiei
- Năstase: Acordul interguvernamental poate fi ratificat în Parlament. Revizuirea Constituției nu este necesară
- Andreea Paul Vass: Principalul obiectiv al liderilor UE, restabilirea încrederii
Spune-ţi părerea!
Limitarea deficitelor este un lucru benefic şi în cele ce urmează voi încerca prin postări repetate să explic pe înţelesul tuturor de ce.
Statul poate fi asemănat cu Bulă din bancuri, care a făcut o faptă bună ajutând o bătrână să traverseze strada când ea nu dorea să traverseze. Tot aşa statul inventează şi impune cetăţenilor şi societăţilor comerciale (economia reală) tot felul de servicii chiar dacă acestea nu sunt necesare sau dorite. Cu trecerea timpului aceste servicii prestate devin tot mai complexe având nevoie de tot mai multe resurse umane şi financiare. Resursele umane sunt foarte uşor de găsit, mai greu este cu asigurarea resurselor financiare.
Resursele financiare se pot obţine din taxe şi impozite sau din împrumuturi. Cu cât împrumuturile vor fi mai mari cu atât deficitele vor creşte. Limitarea deficitelor va avea ca şi consecinţă directă limitarea posibilităţii ca statul să efectueze împrumuturi. În cazul acesta statului îi rămân următoarele soluţii: creşterea taxelor şi impozitelor îmbunătăţirea colectării lor, renunţarea la o serie de prestaţii şi regândirea şi eficientizarea prestaţilor (minimalizarea prestaţiilor).
În ultimul timp se vehiculează de către politicieni şi o serie de aşa zişi economişti ideea că un deficit mic nu ar asigura dezvoltarea rapidă a economiei reale, dezvoltare care asigură practic creşterea bunăstării cetăţenilor. Nimic mai fals. Statul ia prin taxe şi impozite din economia reală să spunem 1000 de lei, cheltuieşte cu salarizarea personalului din administraţie 500 lei şi returnează înapoi prin comenzi de produse şi servicii 500 lei. Ce stimulare a economiei a făcut statul? Nu era un stimul mai bun pentru economie să-i lase 1000 de lei? Creşterea cheltuielilor statului produce stimularea economiei reale? Să fim serioşi.
Totuşi să nu fim nihilişti şi să cerem desfiinţarea statului. Să cerem în schimb guvernanţilor să-l reformeze cât mai repede iar impunerea unui deficit minim va forţa guvernanţii să facă acest lucru.
Simpla înscriere a obligativităţii încadrării în deficite nu are practic nici un efect dacă alăturat nu sunt prevăzute şi măsurile coercitive. Singura măsură coercitivă adevărată ar fi prevederea că guvernul care nu a reuşit încadrarea în deficite va fi automat demis. Unde poate fi prevăzută această măsură coercitivă? În constituţie.
Bagamias Burla in Bcur la tine.
la referendum numai un i m b e c i l poate accepta cedarea de suveranitate catre nu stiu ce organisme straine indiferent ca el apartine de UE! si nici nu se impune amendarea constitutiei pentru deficit bugetar si structural. in primul rind Romania nu prea isi mai apartine si pe ce nu ai control e cam riscant in primul rind pentru siguranta cetateanului. primii care vor suferi si singurii in cazul in care puterea nu poate sta in limitele impuse vor fi cetatenii pentru ca nu exista legi clare care sa stabileasca raspunderea guvernantilor in caz de esec! puterea intotdeauna se va pune la adaposrt iar prostimea va achita nota de plata. asta in cazul in care prostimea va valida prin referendum aceasta monstruozitate!
Si iata cum aceasta \"Regula de aur\" adoptata de acum deja de multe tari,demonstreaza superioritate \"inteligentilor\" Ponta si Crin fata de mai \"micii\"lor corespondenti din Spania,Polonia,Elvetia,Germania s.a. USL va deveni centrul politicii mondiale!!
Faceti va rog un click pe imaginea lui Sarkozy, ... imaginea se mareste.
Observati bine expresia si gura lui, care parca vrea sa ne spuna ceva.
Ce oare sa fie ? ... intrevad neputinta, parca nici el nu crede in vorbele lui.
N-am vazut un orator mai ipocrit si dezgustator.
Atentie oameni buni, nu uitati ca tipul are o ura incomensurabila impotriva unei tzari de pe malul Golfului Persic ( un jurnalist de acolo a indraznit sa spuna ca noua sa sotie este o prosttituata )
Tipul nu este altcineva decat Antihristul in toata splendoarea sa.
Nu inteleg deloc cum oamenii pot sa-i incredinteze acestui \"om\" soarta Europei si butonul la Armele Nucleare.
carlita Bruni, adepta a poligamiei, este a 3-a sotie a lui sarkozy.
Chantal Jouanno, ex-ministre des Sports de France,
a 4-a.
Dar tu nu vezi ca Sarkozy nu este decat un imfumurat prost care se gudura pe langa Merkel si nu face decat ce zice aceasta? Lasa-l in plata domnului pe acest tip si concentrezate asupra d-ni Merkel!
Nici USA nu are o \"Constitutie\" Sunt destule state care au o lege fundamentala care NU ESTE BOTEZATA IN MOD NECESAR \"CONSTITUTIE\". dar care este echivalenta ca rol unei Constitutii. De aia se si specifica in acordul interguvernamental abia semnat ca \"prevederile vor fi incluse de catre statele semnatare in Constitutie sau ALTE LEGI CU VALOARE CONSTITUTIONALA\". Cat despre tratatul de pace, el devine superfluu atunci cand capitulezi neconditionat. Cred ca le mananci alora pensia degeaba (macar pentru ca tu esti un bolsevic penibil iar pensioara ti-o dau capitralistii cei verosi).
\"...Germania a decis să stipuleze în Constituţie...\"
D-na Autor Eliza Cristea, Germania NU are (inca) o constitutie, ci doar o Lege de baza PT. Republica Federala in al carei Articol (nu §) 146 se specifica clar ca ...\"aceasta se desfinteaza in ziua in care poporul german decide in libera vointa intrarea in vigoare a unei constitutii\"!
Acelasi lucru este valabil si pt. ...starea de razboi(!), Germania neavind nici pina la ora actuala, la 66 de ani dupa incetarea ostilitatilor un Tratat de pace cu fostii adversari!