Republica „Spiru Haret” şi-a declarat independenţa

Între timp, pentru a intra la examenul de ieri, candidaţii la titularizare, absolvenţi USH, s-au văzut nevoiţi să declare pe propria răspundere că specializarea urmată e acreditată, chiar dacă acest lucru nu e adevărat.

Cine îi dă curaj USH să înfrunte sistemul: un rector cu CV impresionant - Aurelian Bondrea, plastograful diplomelor Elenei Ceauşescu - şi profesori cu nume sonore şi funcţii în importante instituţii ale statului.

Cadre cu influenţă

Printre profesorii USH se numără Norica Nicolai, europarlamentar PNL, dar şi Dan Radu Ruşanu, unul dintre cei mai influenţi colegi de partid ai acesteia. Din structurile poliţiei au ajuns aici: Tudorel Butoi, fost şef al Laboratoru lui psihologic din cadrul poliţiei, chestorul Lazăr Cârjan, pensionat de la şefia Direcţiei Paşapoarte, Costică Voicu, fost rector al Academiei de Poliţie, sau Constantin Duvac, şef al Corpului de Control Inspectoratul General al Poliţiei.

La USH predau şi foşti sau actuali magistraţi influenţi: Ioan Griga, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Nicu Jidovu, fost preşedinte al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Emilia Mădulărescu, vicepreşedintele Judecătoriei Sectorului 1, Gheorghe Mocuţa, procuror şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, cel care anunţa, în 2000, începerea urmăririi penale împotriva lui Traian Băsescu în dosarul „Flota”.

Lista e completată de Ioan Condor, fost preşedinte al Curţii de Conturi, Ioan Opriş (PSD), Constantin Buchet (PRM), Narcis Teodor Godeanu (PNG), Ioan Gâf-Deac, consilier PNG în Primăria Capitalei. De altfel, lista oficială a profesorilor de la „Spiru” o puteţi vedea şi comenta pe www.evz.ro.

Un profesor la peste 300 de studenţi

Reprezentanţii USH consideră numele sonore un punct forte. Notorietatea nu e însă de ajuns când vine vorba despre procesul de învăţământ. Instituţia are aproape 1.000 de cadre didactice la 312.000 de studenţi. Adică un profesor la pes te 300 de studenţi. Cu toate acestea, şi în ciuda acuzelor aduse de Ministerul Educaţiei, calendarul admiterii la USH nu suferă modificări.

„Păi, la calitatea învăţământului, la dotările pe care le avem, cadre didactice şi inclusiv ca sistem, nu cred că ne pot opri admiterea. Aţi văzut că au stat televiziunile la poarta noastră şi i-au întrebat pe copii dacă în condiţiile date se mai înscriu şi au spus că da. Deci...”, a explicat pentru EVZ George Nicolau, purtătorul de cuvânt de la „Spiru Haret”.

AFACERE DE MILIOANE ANUAL
 
Profit: un sfert din bugetul universităţilor de stat

Calculând în funcţie de numărul de studenţi de la Universitatea „Spiru Haret” - 311.928 - şi cea mai mică taxă de studiu pe care aceştia ar putea-o plăti - 1.080 de lei, rezultă că instituţia privată câştigă anual peste 330 de milioane de lei. Adică, aproape un sfert din finanţarea de bază pe care o primesc universităţile de la bugetul de stat. Asta dacă nu punem la socoteală şi celelalte taxe de la „Spiru” - de restanţă, de licenţă, de eliberare a diplomelor.

„O grămadă de bani! E de urmărit şi unde se duc. Eu cred că e numai vina celor care dau banul, a studenţilor care s-au obişnuit că, dacă plătesc, trebuie neapărat să primească şi diploma. Câtă vreme se duc atâţia acolo, înseamnă că se promovează foarte uşor!”, arată Răsvan Bobulescu, liderul Federaţiei Sindicale „Alma Mater”.

Cine ajută afacerea „Spiru Haret” să fie una profitabilă? Studenţii, dat fiind faptul că unu din trei studenţi români plăteşte ca să înveţe aici. „E o problemă de mentalitate, dorinţa de a avea un certificat, nu neapărat de a dobândi cu noştinţe. Consumatorii nu au ţinut seama de faptul că specializările sunt sau nu acreditate, iar universităţile de slabă calitate - nu doar cele particulare - au susţinut impostorii”, explică fostul ministru al educaţiei Mircea Miclea.

Nivelul calităţii educaţiei în sistemul particular e o eternă temă de dezbatere. Înainte de iscarea scandalului „Spiru Haret” - Ministerul Educaţiei şi liderii asociaţiilor studenţeşti au luat atitudine cu privire la situaţia instituţiilor particulare.

„Noi am demarat, în iunie 2009, proiectul «Stop diplomelor fără valoare - învăţământ de calitate » şi am dat exemplu exact ce se întâmplă la «Spiru». E inadmisibil să primeşti diplomă de inginer după ce ai venit la şcoală doar la examene. E nepermis să dai teste-grilă după ce răspunsurile corecte sunt publicate pe internet. Ştim că majoritatea celor care învaţă acolo sunt persoane care n-au făcut facultatea la timp şi vin acum doar pentru o diplomă, fără să frecventeze cursurile”, arată Ionuţ Poenaru, reprezentant al Uniunii Naţionale a Studenţilor.

Petiţie pentru teste-grilă cu răspunsuri ştiute

Anul trecut, decizia Senatului de la „Spiru” de a nu mai publica grilele rezolvate pe site-ul instituţiei a stârnit vâlvă în rândul studenţilor, 13.000 dintre aceştia semnând chiar şi o petiţie. „E o nedreptate. Ar fi trebuit să ne anunţaţi de această schimbare înainte de a plăti prima rată. În felul acesta acţionam în cunoştinţă de cauză. Mă gândesc să mă retrag, dacă nu se introduc iar grilele”, scria o studentă. Urmarea: grilele „s-au reîntors” pe net.

ISTORIA NEREGULILOR

Cum „s-a umflat” ca o gogoaşă cea mai mare universitate

Universitatea „Spiru Haret” s-a dezvoltat fără oprelişti în ultimii ani. Voci din sistem spun că ar fi fost „tolerată” tocmai prin lipsa unei atitudini coerente din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI). Foşti miniştri ai educaţiei, dar şi studenţi de la stat au luat atitudine cu privire la situaţia de aici.

Din anul 2000, când instituţia a primit acreditarea Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare (CNEAA) şi până în prezent, universitatea şi-a deschis 30 de facultăţi cu 50 de specializări şi 68 de programe de masterat, fiind cea mai mare din România.

„E trist că a fost tolerată în tot acest timp”

Războiul pe care îl dă acum MECI cu „Spiru Haret” e salutat şi de sindicalişti.

„S-a ajuns la situaţia aceasta din indolenţa ministerului. E bine, totuşi, că s-a luat acum o decizie corectă cu privire la această escrocherie, numită «Spiru Haret». Ei se cred stat în stat, cred că în virtutea autonomiei universitare pot face orice. E trist că a fost tolerată în tot acest timp”, consideră liderul „Alma Mater”, Răsvan Bobulescu.

„Eu mi-am dat seama că ceva nu este în regulă. În 2005 am decis trecerea la Procesul Bologna, lucru cu care USH a fost de acord. Apoi, am hotărât să dau, prin ordonanţă de urgenţă, Legea de asigurare a calităţii în educaţie. Asta pentru că, până atunci, CNEAA, organismul subordonat la vremea aceea parlamentului, era mult prea permisiv. Adică, odată ce era acreditată o instituţie, aceasta putea face orice. Am încercat să opresc acest lucru”, a explicat, pentru EVZ, Mircea Miclea, ministru al educaţiei în perioada 2004-2005.

Legea a fost votată abia în 2006. „Eu, de asta, am vrut să dau ordonanţă de urgenţă, nu un proiect de lege, pentru că existau reale şanse să fie respins din start. Între timp însă au apărut o puzderie de universităţi particulare, dar şi universităţi de doi bani, de stat, pentru că nu existau, pentru acreditare, decât indicatori de input. Adică numărul de laboratoare pe care îl au, spaţiu pe cap de student şi aşa mai departe. Legea era foarte relaxată”, completează Miclea.

Opinia sa este împărtăşită şi de Andrei Marga, ministru al educaţiei între 1997 şi 2000, înainte de dezvoltarea fără control a universităţilor particulare.

„Sunt şi instituţii publice care nu sunt «universităţi» în înţelesul propriu. Universităţile private ar trebui să fie mai bune, căci organizezi mult mai uşor o universitate performantă privată decât una de stat. La noi, din păcate, cele private se înţeleg pe sine ca unităţi comerciale. Fără proceduri însă nu se poate gestiona un sistem în care se mai consideră pregătirea universitară drept bun public”, a declarat Marga.

Cristian Adomniţei, ministru în perioada 2007-2008, a refuzat să facă precizări cu privire la scandalul „Spiru Haret”. „Nu vreau să comentez deloc situaţia acestei universităţi”, ne-a spus acesta sec.

În urmă cu două zile, actualul ministru al educaţiei, Ecaterina Andronescu, a publicat pe site-ul MECI, www.edu.ro, lista specializărilor acreditate sau autorizate de la USH şi toate cele 53 de centre teritoriale de învăţământ la distanţă - din ţară şi de peste hotare - care funcţionează ilegal.

60.000 de diplome pentru licenţă

Ultimele 10 specializări pentru învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă au fost acreditate în 2004. Dar, în prezent, „Spiru” face reclamă pentru 50.

În 2008, când Ministerul Educaţiei a publicat hotărârea de urgenţă care stabilea structurile instituţiilor de învăţământ superior şi specializările/programele de studii universitare de licenţă acreditate sau autorizate provizoriu, reprezentanţii „Spiru Haret” s-au considerat nedreptăţiţi de faptul că mai multe specializări nu se regăseau în acest nomenclator. Aşa că au hotărât să dea în judecată guvernul şi Ministerul Educaţiei pentru suspendarea executării hotărârii de guvern. „După ce ne-a dat în judecată, «Spiru Haret» a fost scoasă din hotărârea de guvern, în baza unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti”, a explicat Ecaterina Andronescu.

Problema a ieşit la iveală când mai-marii de la „Spiru Haret” au solicitat aproape 60.000 de diplome pentru examenul de licenţă din această vară. „M-am speriat, leam cerut să specifice care sunt spe cializările pentru care ne cer di plo me. Oricum, stu den ţii care au urmat cursurile unei facultăţi acre ditate sau în curs de acreditare nu vor avea probleme”, a promis ministrul.

Cu trei zile în urmă, Ecaterina Andronescu le-a cerut reprezentanţilor USH ca, până la sfârşitul acestei săptămâni, să le furnizeze mai multe acte care să demonstreze legalitatea funcţionării instituţiei.

În primul rând, ministrul le-a recomandat ca admiterea să se desfăşoare doar pentru facultăţile şi specializările care sunt acreditate sau care au primit autorizaţie provizorie de funcţionare.

ISTORIA UNUI RECTOR

„Marele om” Aurelian Bondrea

Rectorul Universităţii „Spiru Haret”, Aurelian Bondrea, e cunoscut ca fost activist de partid şi fost şef de cadre în Ministerul Învăţământului. Bondrea e fondatorul Fundaţiei România de Mâine, „instituţie de cultură, ştiinţă şi învăţământ, autonomă, fără scopuri politice sau patrimoniale”, după cum e prezentată pe site-ul universităţii. România de Mâine poate fi considerată instituţia-mamă a Universităţii „Spiru Haret”, înfiinţată ulterior, în 2000. Despre Bondrea a scris şi Andrei Pleşu, în cartea „Comédii la porţile Orientului”: „Se spunea că e plastograful calificat al diplomelor de înalte studii ale Elenei Ceauşescu şi că meritul acesta atârnă atât de greu la dosarul său, încât, chiar când oarecari potlogării i-au fost dezvăluite în «Scânteia» (ceea ce altora le-ar fi fost fatal), marele om a supravieţuit, rămânând impenitent în funcţie. (...) A fost bine plasat sub comunişti, s-a descurcat foarte bine şi sub Iliescu, şi sub Constantinescu, înfloreşte şi acum”.

CITIŢI ŞI: Diplome de la "Spiru Haret", nerecunoscute de minister şi aflaţi lista cu facultăţile acreditate.

VEZI AICI LISTA PROFESORILOR DE LA UNIVERSITATEA SPIRU HARET.