REŢEAUA „IUDA“: Gradele apei minerale

Emilian Ivan. General (r) SIE. OfiÅ£er în spionajul ceauÅŸist, specializat pe spaÅ£iul american, cu acoperire diplomatică. A fost ataÅŸat economic la ambasada din SUA, apoi subordonat operativ al generalului Rotaru. După trecerea în rezervă preia o divizie a Romaqua Group.

Ioan Păun. General (r) SIE. Ultima misiune: în China. Oficial, a fost consul general la Hong- Kong. Conform DNA, Ioan Păun a supravegheat trimiterea în Å£ară a unor bunuri destinate familiei lui Adrian Năstase, în valoare de 611.000 de euro. La îndemnul lui Adrian Vilău, avocatul său în dosarul „Zambaccian“, Păun s-a autodenunÅ£at. Acum, lucrează la Romaqua Group.

Octavian CreÅ£u. Controlează (59%) Romaqua Group - holding care vinde apa minerală Borsec, răcoritoare, bere ÅŸi cafea. Este cercetat de DNA pentru inginerii imobiliare în SebeÅŸ, dar contestă acuzaÅ£iile. Este ÅŸi personaj-cheie în dosarul „Zambaccian“. Octavian CreÅ£u le-a pus pe tavă procurorilor DNA înregistrarea unei discuÅ£ii purtate cu Adrian Năstase în martie 2006. ReieÅŸea că fostul premier l-a ÅŸantajat pe CreÅ£u că va dezvălui că Ioan Păun e ofiÅ£er acoperit SIE dacă acesta nu-ÅŸi revizuieÅŸte declaraÅ£iile din dosar. Presa a vehiculat că ÅŸi CreÅ£u ar fi un apropiat al SIE. Însă acesta susÅ£ine că nu-i plac securiÅŸtii ÅŸi că bunicul său a fost deÅ£inut politic. TotuÅŸi pentru firma sa lucrează trei generali (r) SIE: „Nu văd o problemă în a angaja ofiÅ£eri. Ei n-au fost turnători. Nu am beneficiat de conexiunile lor externe din spionaj“.

Adrian Vilău. A mijlocit relaÅ£ia DNA-Octavian CreÅ£u, în dosarul „Zambaccian“, ÅŸi e unul dintre administratorii ÅŸi avocatul Romaqua Group. Ex-deputat PD, Adrian Vilău a fost deconspirat că a colaborat cu Securitatea. După cinci ani ÅŸi în PSD, Vilău intră în UPSC, formaÅ£iune prezidată de naÅŸul său, Ioan TalpeÅŸ - fost director SIE. În 2008, Vilău a candidat la Primăria Capitalei. Ca avocat a avut clienÅ£i ca generalul SIE Ioan Păun, Miron Mitrea, Corneliu Iacobov etc.





RAPORT DSM. Contraspionajul militar i-a luat în vizor pe spionii angajaÅ£i la Romaqua ÅŸi activităţile firmei

TOATE DRUMURILE DUC LA ROMAQUA

Monitorizaţi de contraspionajul militar

Florida. Sediul Century International Arms Inc. În magazinul de pe bulevardul South Congress Ave găseÅŸti, practic, un întreg arsenal de infanterie. Cam toate tipurile de armament uÅŸor, produs în estul Europei, se vând în SUA prin distribuitorii Century Arms. Mitralierele AK-47 - KalaÅŸnikov (7,62x39 mm), fabricate în România, Rusia ÅŸi Serbia, domină panoplia. Pistoalele „CarpaÅ£i“ de la Cugir sau celebrele Makarov, care au semănat teroare în Războiul Rece, se vând cu 189-290 de dolari. Cel mai ieftin e revolverul maghiar M44 (99 USD), iar muniÅ£ie bulgărească e pentru toate tipurile de încărcător

. În 40 de ani de existenţă, Century Arms a devenit cel mai mare importator din SUA de armament provenit din fostul lagăr socialist. Printre cele mai căutate sunt pistoalele automate româneÅŸti din disponibilul Romtehnica (traderul Ministerului Apărării) ÅŸi cele noufabricate la Fabrica de Arme Cugir din cadrul Romarm.

Reprezentantul din România al Century Arms se numeÅŸte Cristi Vălean. Acesta a lucrat în spionajul ceauÅŸist, fiind ofiÅ£er al CIE (actualul SIE). Oficial, Vălean a ieÅŸit din SIE colonel, imediat după RevoluÅ£ie. În prezent, afacerile sale sunt monitorizate de DirecÅ£ia de Siguranţă Militară (DSM) - contraspionajul armatei.

Paris. Iunie 2006. Aurel Cazacu, ÅŸeful DirecÅ£iei Generale Industria de Apărare din Ministerul Economiei ÅŸi FinanÅ£elor, primeÅŸte un telefon de la israelianul Menahem Markovits. DSM interceptează convorbirea. Cazacu este de mult în vizor din cauza relaÅ£iilor sale cu ofiÅ£eri străini de informaÅ£ii, care prejudiciază Romtehnica. Mai mult, el coordonează Romarm, producă- torul naÅ£ional de armament.

Raportul DSM obÅ£inut de EVZ dezvăluie: „Cazacu Aurel care se afla la expoziÅ£ia internaÅ£ională de tehnică militară de la Paris a fost contactat de Menahem Markovits (suspectat de apartenenţă la serviciile de informaÅ£ii israeliene) pentru a avea o întâlnire. Menahem Markovits, reprezentantul firmei israeliene Rafael în România, acÅ£ionează la nivelul factorilor decidenÅ£i din Ministerul Apărării (MAp) ÅŸi Ministerul Economiei ÅŸi ComerÅ£ului pentru iniÅ£ierea unor noi programe de modernizare a tehnicii din dotarea MAp“.

Compania Rafael produce sisteme de apărare de înaltă tehnologie ÅŸi furnizează vehicule aeriene fără pilot, rachete, detectoare ÅŸi echipamente de colectare ÅŸi procesare ale informaÅ£iilor. Rafael a furnizat ţării noastre rachete antitanc de tip Spike. La preÅ£uri supraevaluate.

Tot în iunie 2006, Cazacu i-a intermediat fostului spion israelian o întâlnire cu ex-ministrul economiei CodruÅ£ ÅžereÅŸ. La întrevedere a participat ÅŸi colonelul Daniel Davidi, ataÅŸatul militar al Ţării Sfinte în România. Markovits (Rafael) vânează contracte de zeci de milioane de euro de retehnologizare ÅŸi modernizare a armamentului din stocurile Armatei Române ÅŸi din liniile de fabricaÅ£ie ale Romarm. Filajul DSM punctează: „Markovits i-a cerut lui Cazacu consultanţă pentru Rafael în negocierea contractelor de offset (...), deoarece condiÅ£iile impuse de partea română sunt foarte restrictive ÅŸi nu oferă avantaje firmelor israeliene“. Cazacu e de acord că investitorii trebuie sprijiniÅ£i.

BucureÅŸti 2007. DirecÅ£ia de Siguranţă Militară. OperaÅ£iunea „IUDA“ ia amploare. Supravegherea operativă a lui Aurel Cazacu dezvăluie o reÅ£ea formată din înalÅ£i ofiÅ£eri de spionaj, trecuÅ£i în rezervă. În ecuaÅ£ie apare ÅŸi generalul (r) Constantin Rotaru - fost director adjunct al SIE. Raportul DSM consemnează: „Cazacu Aurel a fost apelat de generalul Rotaru/0747.xxx.xxx - post telefonic utilizat de SC ROMAQUA GROUP SRL (la sediul acestei firme Aurel Cazacu a avut mai multe întâlniri cu Menahem Markovits, reprezentantul companiei israeliene Rafael în România), care i-a solicitat informaÅ£ii despre numitul Cristi Vălean (reprezentantul firmei americane Century Arms). Cei doi au stabilit să aibă o întâlnire ulterioară“.


BucureÅŸti. Iulie 2008. Sediul Romaqua Group. Păr alb, tuns regulamentar, ochi albaÅŸtri, constituÅ£ie atletică. La cei 59 de ani ai săi, generalul (r) Constantin Rotaru pare încă prototipul ofiÅ£erului de elită. Prudent, fostul numărul doi al spionajului românesc îÅŸi calculează cuvintele, menÅ£ine inflexiunea tonului ÅŸi accentuează când trebuie. „Nu contest că discut des cu Aurel Cazacu. Ne cunoaÅŸtem de mult, dar nu trebuie să-i cer lui date despre Cristi Vălean, cu care am fost coleg în SIE. Mereu am fugit ca de dracu’ de tranzacÅ£iile cu armament - «operaÅ£iuni speciale », cum le spuneam noi. Este cel mai «vânat» domeniu“.

În schimb, subiectul „Markovits“ îi declanÅŸează generalului (r) faza de negare. „Nu îl cunosc. Menahem Markovits nu a intrat niciodată aici (n.r. - sediul Romaqua). Cei de la DSM se înÅŸală. Se înghesuie uneori să aducă multe informaÅ£ii... ceea ce cumva este firesc. Åžtiu că telefonul îmi este sub supraveghere. Este ÅŸi normal să fie aÅŸa. GândiÅ£i-vă unde am activat atâÅ£ia ani. Tâmpit să fi fost să-l fi adus pe ăla aici (râde) (...). Între SIE ÅŸi serviciul de informaÅ£ii al Armatei a existat întotdeauna o rivalitate“, ne explică generalul (r) SIE Constantin Rotaru.

PESCARUL DE SPIONI

Tovărăşia SIE

BucureÅŸti. Iulie 2008. Sediul Romaqua Group. Încadrat de două reportofoane puse ostentativ pe masă de directorii PR ÅŸi marketing, patronul companiei, Octavian CreÅ£u, are obiceiul să fragmenteze discuÅ£ia. Uneori, răspunde punctual: „Este imposibil ca Menahem Markovits să fi fost la sediul Romaqua. Noi nu facem tranzacÅ£ii cu armament. Mă dezamăgeÅŸte publicitatea asta pentru că eu sunt o persoană retrasă. Îmi văd doar de firmă ÅŸi de familie (CreÅ£u este căsătorit cu fiica unui diplomat chinez - n.r.)...“

Oficial, prima întâlnire CreÅ£u-Rotaru a avut loc în liniÅŸtea unei bălÅ£i. AÅŸa susÅ£ine patronul Romaqua: „Pe domnul Rotaru l-am cunoscut în Delta Dunării, la pescuit. Atunci, era manager la Grivco (firma lui Dan Voiculescu - n.r.). Au urmat ÅŸi alte partide de pescuit, dar când domnul Rotaru s-a întors în SIE am mai fost doar de trei ori la peÅŸte. Când urma să iasă din SIE, m-a contactat: «Uite, domne’, eu o să plec ÅŸi aÅŸ vrea un loc de muncă». Dacă el ar fi plecat înapoi la Voiculescu, ar fi avut probleme. S-ar fi interpretat. La noi, domnul Rotaru se ocupă de construcÅ£ii, de investiÅ£ii“, povesteÅŸ te Octavian CreÅ£u.

Generalul cafelei

Cum a ajuns ÅŸi generalul (r) SIE Emilian Ivan în organigrama firmei de ape minerale e o altă poveste: „Gen. (r) Emilian Ivan a fost ÅŸeful diviziei de cafea a Romaqua. IniÅ£ial îl luasem pentru organizarea serviciului de securitate al firmei. Îl ÅŸtiu de vreo 8-9 ani. A fost salariatul nostru vreo 3 ani. A plecat în 2004. L-am cunoscut la ÅŸedinÅ£a unei fundaÅ£ii care-ÅŸi propune să revigoreze economia românească. FundaÅ£ia este a actualului preÅŸedinte al Camerei de ComerÅ£ BucureÅŸti. Mi s-a spus că Emilian Ivan are experienţă, că a fost consilier economic în SUA... Nu Rotaru mi l-a recomandat pe Ivan“. DeÅŸi la RECOM, gen. (r) de spionaj Emilian Ivan încă figurează ca administrator al Romaqua Group, CreÅ£u afirmă că e o greÅŸeală.

În SIE, tovărăşia dintre generalii Ivan ÅŸi Rotaru e de notorietate. „Ivan mi-a fost subaltern la informaÅ£ii economice“, lămureÅŸ te Constantin Rotaru.

Păun-Creţu, relaţie veche

Cât îl priveÅŸte pe generalul (r) SIE Ioan Păun, CreÅ£u ocoleÅŸte subiectul SIE, vorbind doar despre presiunile din dosarul penal al lui Adrian Năstase, iar gen. Rotaru sugerează să nu amestecăm lucrurile. Păun a figurat ÅŸi el în CA-ul companiei, dar acum conduce un serviciu al Romaqua Group.

Un alt administrator e avocatul Adrian Vilău, apărătorul lui Păun în dosarul „Zambaccian“. Volubil, Vilău povesteÅŸte pentru EVZ: „Sunt de 3-4 ani în consiliul de administraÅ£ie al Romaqua. Sunt avocatul companiei. Pe Octavian CreÅ£u l-am cunoscut acum 4-5 ani la o petrecere. Am reprezentat Romaqua în câteva speÅ£e ÅŸi, astfel, am devenit avocatul companiei. Rotaru ÅŸi Păun au intrat în CA al Romaqua acum 2-3 ani. Generalul Rotaru se ocupă de avizele de construire a reÅ£elelor electrice ÅŸi de gaz. De profesie este inginer. (...) Asupra lui Păun s-au făcut presiuni puternice din partea oamenilor lui Adrian Năstase. Åži el îl cunoÅŸtea de mai de mult pe CreÅ£u. Nu prin intermediul meu. Aveau relaÅ£ia lor“.


APA BORSEC

Grupul de zeci de milioane de euro

1993. Octavian CreÅ£u preia de la FPS pachetul majoritar de acÅ£iuni al companiei Comchim. Unitatea e desprinsă din fosta Centrală de Import-Export a Ministerului Industiei Chimice, instituÅ£ie în al cărei serviciu financiar a lucrat CreÅ£u înainte de ’89.

1998. Întreprinderea de stat „Regina Apelor Minerale Borsec“ se transformă în compania privată Romaqua Group, având ca acÅ£ionar majoritar societatea Romaqua Holdings. AfaceriÅŸtii obÅ£in izvoarele naturale de apă minerală.

2003. Comchim preia numele Romaqua şi devine o sucursală a grupului patronat de Octavian Creţu, pentru care lucrează generalii (r) Constantin Rotaru, Ioan Păun şi Emilian Ivan.

2007. Romaqua Holdings SA BucureÅŸti controlează, direct sau prin intermediari, următoarele societăţi comerciale: Romaqua Group, Romaqua Serv, Romaqua Stănceni, Romaqua Prest, Fides Construct, Rodachim, Audaces, Magnum Group ÅŸi Grafix V.C.S Media“. Cifra de afaceri realizată în 2006, prin intermediul grupului de societăţi, se ridică la 249.907.398 lei (peste 71 de milioane de euro).

ÎN AFARA ŢĂRII

Afaceri cu tatăl primarului din Chişinău

În Republica Moldova, apa minerală Borsec se distribuie prin firma Anda SRL cu sediul în capitala ChiÅŸinău. Potrivit ziarului “Moldova Suverană”, 34% din participaÅ£iile în această firmă sunt deÅ£inute de Ion Chirtoacă, tatăl primarului general din ChiÅŸinău, Dorin Chirtoacă. Adrian Teslovan, directorul de marketing al Romaqua Group, susÅ£ine că acest contract de distribuÅ£ie a fost încheiat cu firma moldovenească înainte ca Chirtoacă să fie ales primar. Holdingul lui Octavian CreÅ£u a mai exportat apă minerală Borsec în SUA ÅŸi Canada. “Cantităţile sunt de ordinul cifrei zero virgulă...”, evaluează administratorul Romaqua, Adrian Vilău.

A contribuit Liviana Rotaru