În prezent, mulţi tineri iranieni, care reprezintă două treimi din populaţia ţării, solicită vize cu scopul de a munci şi studia în Occident, departe de restricţiile impuse de autorităţi.
La vară, aceştia vor decide viitorul preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad, cel care a încercat să resusciteze spiritul revoluţionar printr-un amestec de politici de stânga şi o pronunţată retorică antiamericană. Principalul său contracandidat, predecesorul său în funcţie în perioada 1997-2005, Mohammad Khatami, a încercat timp de opt ani să transforme Republica Islamică într-un stat mai democratic şi mai deschis.
„Nici Est, nici Vest“, scandau revoluţionarii în urmă cu 30 de ani, dar această politică a pus frâu creşterii economice, în continuare dependentă de producţia de petrol. Economia a avut mult de suferit în timpul celor opt ani de război cu Irakul lui Saddam Hussein, dar şi din cauza neîncrederii generale în investitorii străini. Sancţiunile internaţionale aplicate din cauza programului nuclear nu fac decât să încetinească progresul economic.
ÎN AŞTEPTAREA OFERTEI
Perspective de dialog cu Washingtonul
Termenul de dialog în relaţia cu Republica Islamică a fost vehiculat în dese situaţii după transferul de putere de la Casa Albă, iar invitaţiile voalate la detensionarea relaţiilor nu au rămas fără urmări la Teheran. Preşedintele parlamentului iranian, Ali Larijani, a declarat, citat de cotidianul german „Süddeutsche Zeitung“, că ţara sa este dispusă să dialogheze cu Statele Unite, „fără condiţii prealabile“, atâta timp cât Washingtonul prezintă „un concept“ pentru discuţii. El a subliniat că Teheranul aşteaptă „o ofertă concretă“ şi nu doar declaraţii şi discursuri.
Iranul - 30 de ani după revoluţie
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum