Român la mondialele lui Rubik

O ştie cel mai bine Radu Făciu, un bucureştean de 24 de ani, care vrea să popularizeze în România rezolvarea cubului Rubik (inventat în 1974 de Erno Rubik, sculptor şi arhitect maghiar). În plus, şi-a pus în cap să organizeze, în 2010, o competiţie oficială după modelul celor internaţionale.

3X3X3 fac un cub

Radu rezolvă un cub cu trei straturi (3X3X3) în vreo 20 de secunde. Şi chiar în mai puţin când e antrenat. Asta, după doi ani de exerciţii. Tânărul e primul român care a participat la Campionatul Mondial de Cub Rubik, desfăşurat la Dusseldorf, în Germania, luna trecută.

E absolvent de inginerie economică în limba germană la Politehnica din Bucureşti, iar acum urmează un master la Academia de Ştiinţe Economice. S-a împrietenit cu rezolvarea cubului Rubik acum doi ani, aflând de pe internet că există competiţii adevărate şi tutoriale care te învaţă cum să te „lupţi” cu pătrăţelele colorate. S-a despărţit de pasiunea asta doar o perioadă scurtă, anul trecut, cât s-a ocupat de licenţă.

„A început să-mi placă şi mi-am căutat cuburi bune pentru competiţii. Primul mi l-am cumpărat de la Dan Harris, campionul Marii Britanii de atunci şi cred că şi din prezent, şi am început să exersez. Anul acesta, am reuşit să fac şi un site (www.speedcubing.ro), iar pasionaţii au început să apară şi să se adune pe forum, unde discută tot ce ţine de acest domeniu. Majoritatea sunt tineri, între 14 şi 20 de ani”, povesteşte Radu, care, în câteva minute, a stricat şi făcut la loc de câteva ori un cub 3X3X3.

Zece competiţii lunare

Viteza a căpătat-o în timp, cu multe exerciţii. „La început, imediat după ce am învăţat să-l rezolv, stăteam şi treipatru ore pe zi. Pentru campionat, m-am antrenat rezolvându-l cam de 100 de ori pe zi. Îmi lua cam o oră şi jumătate”, spune „jucătorul”.

Dacă ar fi să numere pasionaţii români de Rubik, n-ar sări de 30 de persoane care mânuiesc cu dexteritate jucărioara colorată. Ex pli caţia: lumea nu ştie de joc. „În prezent, sunt cam optzece competiţii pe lună în toată lumea, la care participă sute de persoane”, explică bucu reş teanul care precizează că e esenţial să cunoşti paşii de rezolvare pentru Rubik-ul de 2X2X2 „Se face întâi o faţă, apoi se lucrează colţurile”. La competiţii, regulile sunt simple. O persoană numită „scrabler” amestecă cubul şi-l pune în faţa jucătorului, acoperit de un vas. După ce descoperă cubul, jucătorul are la dispoziţie 15 secunde la dispoziţie ca să-l studieze, apoi trece la rezolvare.

Când termină puzzle-ul, opre şte cronometrul. Participantul are voie să rezolve un cub de cinci ori şi se cuantifică rezultatul cel mai bun, dar se face şi o medie din rezultatele de mijloc, fără să fie luate în considerare cel mai slab şi cel mai bun timp.

Cu ochii închişi sau cu picioarele

În Germania, Radu a stabilit un record naţional, 21,72 de secunde, şi un respectabil loc „200 şi ceva”. Promiţător, pentru o primă competiţie. Îşi propune însă să participe la mai multe categorii de cuburi, mai ales că participanţii sunt din ce în ce mai inventivi: „Există şi categoria cu ochii închişi, cu o singură mână sau chiar cu picioarele”. Singura la care nu se pricepe e cea din urmă.

Deocamdată, pentru bucureştean, participarea la con cursuri e mai degrabă prilej de a cunoaşte alţi jucători şi persoane care-l pot ajuta în dezvoltarea acestui sport al minţii şi în România.

Radu are o colecţie de peste 100 de cuburi de toate formele şi mărimile, unele lucrate manual. A început să facă el însuşi cuburi pe care le-a şi personalizat. Între timp, şi-a deschis şi un magazin on-line de cuburi şi alte puzzleuri (genios.ro). Cu toate că are ceva vânzare, deocamdată pasiunea va trebui completată şi cu un loc de muncă. Totuşi, dacă se va perfecţiona, nici premiile de la competiţii nu sunt de lepădat: pot ajunge şi la 5.000 de euro.