România a îmbrăţişat la repezeală acordul pentru scutul antirachetă

Momentul întrunirii CSAT a fost aflat de membrii Consiliului cu doar o jumătate de oră înainte, motivul invocat fiind programul incert al sosirii la Bucureşti a lui Ellen Taucher, subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor.

Start fără calendar al negocierilor

Costurile efective, modalităţile de plată sau implicaţiile logistice ale scutului vor fi discutate abia de acum, însă nici măcar calendarul negocierilor nu este încă stabilit.

„Echipele de negociere vor fi de la Ministerul de Externe şi de la Apărare şi probabil că discuţiile vor dura destul de mult. Se discută la un nivel extrem de amănunţit. Dincolo de aspectele tehnice propriu- zise se stabilesc şi lucruri auxiliare, de exemplu ce se întâmplă dacă se taie un soldat la deget în timpul unui exerciţiu”, au declarat, ieri, pentru EVZ surse apropiate CSAT.

Oficialii români susţin, la nivel informal, că ţara noastră nu va trebui să plătească echipamentele militare care vor fi aduse pe teritoriul românesc, a căror valoare se ridică la câteva miliarde de dolari. Oficial însă nu există, până acum, niciun angajament al americanilor în acest sens.

Posibilă nouă bază

Rămâne sub semnul întrebării şi posibilitatea înfiinţării unei baze militare SUA, auxiliară celei de la Kogălniceanu. „Este posibil să se întâmple asta, eventual la Câmpia Turzii, dar nu s-a stabilit nimic concret. Abia de acum urmează să discutăm”, este răspunsul la nivel neoficial al instituţiilor implicate în discuţii.

De altfel, autorităţile de la Bucureşti nu s-au hotărât, încă, nici cine se va ocupa de comunicarea pe subiectul scutului, motiv pentru care cei implicaţi evită, deocamdată, declaraţiile oficiale.

Cehia şi Polonia nu s-au grăbit

Autorităţile de la Praga şi Varşovia au cerut Washingtonului garanţii suplimentare de securitate în schimbul acceptului final pentru amplasarea elementelor scu tului antirachetă.

„Fie ne sunt îndeplinite condiţiile, fie nu va mai exista niciun scut”, a declarat premierul polonez Donald Tusk în februarie 2008. Varşovia a cerut asistenţă militară sporită din partea SUA, precum şi un sistem de rachete Patriot de apărare antiaeriană.

Cehii au fost mai puţin pretenţioşi, cedând forţelor americane controlul bazei unde ar fi trebuit să fie instalată staţia radar, urmând ca partea americană să suporte cheltuielile infrastructurilor necesare.

O CHESTIUNE BILATERALĂ

Colegii din UE şi NATO n-au fost consultaţi

Surse din cancelariile UE au declarat pentru EVZ că au aflat despre decizia României privind scutul „în ziua anunţului public”.

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) spune că o consultare cu partenerii din UE şi NATO nu e necesară. „Fiind vorba despre o chestiune de securitate naţională nu era necesară o consultare a partenerilor din UE şi NATO”, a spus purtătorul de cuvânt al MAE, Lucian Rosenfeld.

„Asta nu înseamnă că nu îi vom ţine informaţi şi nu îi vom consulta de fiecare dată când e nevoie”, a adăugat oficialul.

Decizia României de a acţiona fără informarea colegilor din UE poate fi justificată de lipsa unei politici de securitate comună. „Nu era nevoie de discuţii în UE, politica de securitate comună nefiind deocamdată prea clară şi neavând constrângeri ferme”, au declarat surse diplomatice pentru EVZ.

„A fost din scurt (decizia - n.r.), dar nu e o surpriză pentru UE, pentru NATO sau pentru ruşi”, a spus sursa citată.

Preşedintele Comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, aminteşte însă de locul României în UE: „Indiferent ce decizie am lua pe plan bilateral, având în vedere că permanent am insistat pentru formalizarea unei decizii privind crearea unui sistem al NATO care să completeze sistemul american, pe noi ne obligă ca şi pe viitor să continuăm pe aceeaşi linie. Dar nu văd cum am putea să ignorăm că suntem ţară membră NATO şi UE şi că deciziile noastre îi afectează şi pe ceilalţi. Este absolut necesară internaţionalizarea acestei iniţiative americane”. (Adrian Cochino)

REACŢIE OFICIALĂ

Rusia cere explicaţii SUA după anunţul lui Băsescu

Dan Stancu

Moscova aşteaptă explicaţii de la Washington în legătură cu amplasarea de elemente ale scutului american antirachetă pe teritoriul României, a declarat ieri, la Berlin, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la finalul unei întrevederi avute cu omologul său german, Guido Westerwelle.

„Noi aşteptăm ca SUA să ne ofere explicaţii, cu atât mai mult cu cât regimul Mării Negre este reglementat de Convenţia de la Montreux. Cei doi preşedinţi, rus şi american, au convenit să examineze împreună ameninţările comune, cu participarea statelor Uniunii Europene, în special a Ger maniei”, a spus Lavrov, citat de RIA Novosti. Serghei Lavrov a făcut aceste declaraţii la o zi după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat că pe teritoriul României vor fi amplasate „capabilităţi terestre de interceptare”, ca elemente componente ale sistemului american de apărare antirachetă.

Americanii decid

Solicitarea lui Lavrov e fost prima poziţie oficială a Rusiei la decizia României, care a stârnit reacţii diverse în rândul analiştilor ruşi. Rusia ar trebui să declare elementele scutului antirachetă american instalate în România ţinte prioritare pentru rachetele ruseşti, a afirmat Igor Korocenko, redactorşef al revistei „Apărarea Naţională”.

În opinia sa, planul american a meninţă securitatea rusă. Mult mai rezervat, a fost directorul adjunct al Institutului pentru Analiză Politică şi Militară, Aleksandr Hramcihin.

Potrivit acestuia, atunci când SUA şi-au anunţat intenţia de a amplasa elemente ale scutului în Cehia şi Polonia, Moscova a indicat că ar prefera ca ţări-gazdă România şi Bulgaria.

Declaraţiile lui Băsescu nu garantează faptul că, în cele din urmă, pe teritoriul României vor fi amplasate rachete americane, crede Hramcihin. „Este clar că deciziile de acest gen se iau mai degrabă la Washington decât la Bucureşti”, a conchis analistul rus.

NATO, marea ameninţare

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a validat ieri noua doctrină militară, potrivit căreia NATO este considerată principala ameninţare la adresa securităţii Rusiei. Printre ameninţări figurează şi posibila dezvoltare a unui „sistem strategic antirachetă”.

În ceea ce priveşte proiectul american, un responsabil NATO a precizat ieri, sub protecţia anonimatului, că Alianţa nu are nicio implicare în discuţiile dintre România şi SUA.