România, campioană la prostituţie

Un studiu în premieră, însă nu „absolut”

Cercetarea s-a întins pe parcursul a doi ani, între 2006 şi 2008, şi aduce la zi situaţia privind migraţia „lucrătorilor sexuali” către Occident, creionată ultima dată în urmă cu patru ani.

Rezultatul este surprinzător pentru România şi pare a alimenta, la doar trei ani de la integrarea în UE, un clişeu legat de imigranţii români: prostituatele care provin din ţara noastră sunt cele mai întâlnite în Europa, în urma centralizării datelor din cele 25 de ţări vizate, „întrecându-le” astfel pe rusoaice - deţinătoarele primului loc în topul din 2006.

Autorii studiului menţionează însă: faptul că, per total, în 12% dintre cazuri prostituatele chestionate au menţionat România ca ţara de origine nu reprezintă că sunt şi cele mai numeroase pe plan european. Sunt însă cele mai „vizibile” în majoritatea ţărilor europene. „Rezultatele, de asemenea, nu ar trebui să fie considerate absolute. Asta, în principal din cauza „dificultăţilor extreme în colectarea informaţiei ce prezintă corect industria sexului şi lucrătorii ei”.

Chiar şi în acele state unde poliţia sau organismele de sănătate înregistrează „lucrătorii sexuali” sau locurile de prostituţie, datele pot fi doar parţiale, deoarece prostituţia ascunsă nu este raportată, iar mulţi lucrători sexuali se sustrag de la controale sau înregistrări”, scriu autorii studiului.

Româncele ocupă un procent de 12%

Pentru a întocmi „harta” prostituţiei, autorii studiului au luat legătura cu 26 de organizaţii, guvernamentale sau nu, cu care colaborează în cele 25 de ţări vizate.

Prin intermediul acestora au fost alcătuite, în urma muncii de teren, printre prostituate, peste 350 de răspunsuri, pentru a afla, în procente, ţara de origine cel mai des menţionată de imigranţii care se prostituează şi principalele lor nemulţumiri legate de legislaţie şi de accesul la servicii.

• Per total, 12% dintre prostituatele chestionate în toate ţările au mărturisit că provin din România. În top urmeză cele care au declarat că provin din Rusia, în procent de 9%. Pe locul trei, în 8% dintre cazuri, persoanele chestionate au menţionat Bulgaria ca fiind ţara de origine. Urmează, cu 7%, Ucraina şi Nigeria.

Comparativ cu clasamentul ţărilor de origine a prostituatelor imigrante întocmit înainte de integrarea în UE, în 2006, se observă o „explozie” pe piaţa sexului a lucrătorilor provenind din ţările nou-intrate în UE. România era plasată în 2006 pe locul trei între ţările de origine a imigranţilor care se prostituau, după „lucrătorii sexuali” din Rusia şi Ucraina.

Situaţia pe ţări

Studiul întocmit de TAMPEP prezintă şi o situaţie detaliată pentru fiecare dintre cele 25 de state vizate. Astfel, româncele ocupă primul loc ca răspândire în Austria, Franţa, Ungaria, Italia, Olanda şi Slovenia.

Un procent important îl acoperă şi prostituatele care au declarat că provin din România şi îşi vând trupul în Portugalia şi Spania. Aici, România apare ca prima ţară de origine europeană a prostituatelor, fiind „întrecută” în topurile naţionale de ţări sud-americane, cum ar fi Columbia şi Brazilia.

O altă situaţie interesantă se observă la raportul naţional realizat pentru Ungaria. După 2007, România a devenit ţara de origine numărul unu a prostituatelor imigrante de aici, situaţie datorată, în special, apropierii geografice şi ridicării vizelor, şi nu neapărat criteriilor economice puternice, cred autorii studiului.

Reprezentanţii societăţii civile din România care au participat la studiu, respectiv Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), arată că principalul motiv pentru creşterea procentului de prostituate care declară România ca ţară de origine este - pe lângă integrarea în UE - legislaţia mult prea dură din ţara noastră privind sexul comercial. ARAS se află în contact cu peste 2.500 de prostituate, o parte din ele fiind chestionate pentru studiu. Pe plan naţional, doar 2% dintre cei care practică prostituţia sunt imigranţi şi provin, în mare parte, din Republica Moldova.

CUM AU ÎMPÂNZIT LUMEA

„Legislaţia dură este primul motiv pentru care prostituatele pleacă”

În momentul de faţă nu există date din partea autorităţilor despre răspândirea pe „harta” prostituţiei a imigranţilor.

„Dar studiul este relevant pentru o imagine asupra fenomenului, chiar dacă nu cuprinde date din partea unor oficiali”, spune Veronica Broască, project manager în cadrul ARAS. „Nu există date strânse de poliţie, de exemplu. Pe noi ne ajută, în primul rând, că putem să indicăm unde pot fi accesate servicii în Europa, similare cu ale noastre”.

Principalul motiv pentru care româncele pleacă să se prostitueze în alte ţări este strâns legat de legislaţia de la noi, cred re pre zentanţii ARAS. „Eu lucrez de şase ani direct cu lucrătoarele sexuale. Legislaţia este primul motiv pentru care pleacă. Aici, prostituţia e criminalizată, nu au niciun drept, li se încalcă până şi drepturile omului, se fac abuzuri. Imigraţia mai are legătură clară şi cu ridicarea vizelor, după 2007. Au plecat mult mai multe după integrare. E mai vizibilă treaba asta, inclusiv în stradă, faţă de cum era în 1999. Plecau şi înainte, dar stăteau câte trei luni şi se întorceau”, spune Veronica Broască.

Prostituatele românce sunt pe primul loc în ţări dezvoltate economic ca Austria sau Olanda, în primul rând din motive financiare. „Se duc acolo, pentru că ţări precum Polonia sau Cehia, chiar dacă sunt în UE, nu sunt atât de dezvoltate. Până acum câţiva ani, Polonia era ca România de acum, ca număr de lucrători sexuali. Olanda, de exemplu, e preferată pentru că este mult mai favorabilă legislativ. În Ungaria, situaţia se explică doar pentru că e aproape”, afirmă Veronica Broască.

În urma datelor strânse de pe teren, reprezentanţii ARAS au ajuns la concluzia că prostituatele s-ar putea întoarce în ţară dacă va fi modificată legislaţia.

În urmă cu aproape patru luni, Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice a indicat drept posibilă soluţie de reducere a riscului de HIV/SIDA, printre alte propuneri publicate într-un raport, legalizarea sexului comercial. „Majoritatea prostituatelor nu vor să se legalizeze. Ci să se decriminalizeze, să nu mai fie amendate des”, spune reprezentantul ARAS.

O PROPUNERE CONTROVERSATĂ

Posibilitatea legalizării prostituţiei stârneşte dezbateri aprinse

În septembrie 2009, Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice publica un raport care includea „o mică” sugestie ce avea să facă valuri.

„Numărul practicanţilor sexului comercial nu se cunoaşte exact; deşi raziile poliţiei conduc la amenzi acordate prostituatelor stradale (amenzi inutile, din moment ce nu sunt plătite niciodată şi nici nu conduc la limitarea fenomenului), saloanele de masaj erotic ascund adesea praticarea prostituţiei şi sunt tolerate. (...) Epidemiile de hepatită şi boli venerice în rândul drogo-dependenţilor şi persoanelor care se prostituează pot fi urmate de transmiterea în masă a virusului HIV aşa cum s-a întâmplat în fostul spaţiu sovietic, în ţări precum Ucraina”, scriau autorii raportului.

Printre soluţiile propuse: „Legalizarea sexului comercial (nu şi a intermediarilor de servicii sexuale) ar fi o posibilitate de control al bolilor cu transmitere sexuală”. Raportul sublinia însă că impunerea unei astfel de măsuri în absenţa unei „analize bazate pe experienţa altor state şi în funcţie de particularităţile României ar putea genera totuşi efecte nedorite”. Paragraful a stârnit imediat reacţii.

Printre cele mai ferme, din partea Patriarhiei Române: „Proiectele din ultimele luni arată că demnitatea persoanei, instituţia sacră a familiei şi moralitatea publică sunt complet ignorate de autorii acestora. (...) Patriarhia Română respinge propunerile de dezincriminare a prostituţiei”.