România combate sărăcia cu mocirlă şi premii pentru ziarişti

Numai pentru conferinţa de lansare a proiectului au fost cheltuiţi 30.000 de euro. La eveniment au participat, între alţii, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, şi preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

Olimpiada copiilor

Una dintre categoriile sociale grav afectate de sărăcie sunt copiii. Pentru cei cu rezultate bune la învăţătură va fi organizată o Olimpiadă, în cadrul căreia aceştia vor trebui să îşi demonstreze aptitudinile speciale. Deşi criteriul de selecţie este situaţia şcolară, în cadrul concursului vor fi verificate creativitatea copiilor, spiritul de iniţiativă sau participarea activă la viaţa comunităţii.

Vor fi selectaţi câte zece copii din fiecare judeţ, care provin din familii cu grave probleme financiare sau din centrele de plasament. Selecţia va fi coordonată de inspectoratele şcolare judeţene. Concursul va fi jurizat de personalităţi din România.

Criteriile de jurizare, precum şi componenţa juriului vor fi stabilite în lunile următoare. Premierea concurenţilor va avea loc pe 1 iunie 2010. Câştigătorii vor primi premii de tipul calculatoarelor, CD-urilor cu materiale informative, manualelor sau a enciclopediilor şi li se va facilita accesul la internet.

Şomajul alimentează sărăcia

Deocamdată, dascălii nu au fost informaţi despre asemenea măsuri şi nu li s-a cerut un punct de vedere cu privire la criteriile de selecţie sau de jurizare, după cum ne-a explicat preşedintele Federaţiei Spiru Haret, Gheorghe Izvoranu. Profesorul spune că intenţia autorităţilor este bună, dar inutilă, cât timp statul scoate şomeri pe bandă rulantă.

“Intenţia este bună, însă acţiunile programate sunt inutile, cât timp guvernul nu ia măsuri concrete de combatere a sărăciei. La noi, de vreo două luni încoace, nu am văzut nicio măsură concretă de redresare economică. Am discutat cu mici antreprenori şi sunt îngroziţi de creşterea taxelor. În anul european de luptă împotriva sărăciei, noi nu facem altceva decât să înmulţim numărul săracilor”, a declarat pentru evz.ro Gheorghe Izvoranu.

Tinerii, vânaţi de angajatorii străini

Liderul sindical spune că una dintre armele pe care România le are în lupta împotriva sărăciei o reprezintă elitele, pe care însă statul român nu ştie să le protejeze.

“Copiii cu rezultate foarte bune la învăţătură reprezintă viitorul ţării. Nu trebuie lăsaţi să iasă în stradă pentru a-şi cere drepturile, deoarece ni-i vor fura alte state. Elitele şi educaţia unei naţii trebuie protejate”, conchide dascălul.

Invenţia sindicatelor

Nici oamenii de afaceri nu privesc cu ochi buni programul naţional de promovare a măsurilor de luptă împotriva sărăciei.

“Oamenii săraci trebuie ajutaţi să muncească pentru a se întreţine”, apreciază Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Cristian Pârvan a dat exemplul întreprinderilor sociale, “o invenţie a sindicatelor europene”, promovată de sindicatele româneşti şi îmbrăţişată de patronate. În cadrul acestor societăţi, comunitatea locală identifică problemele cu care se confruntă şi propune un mecanism de soluţionare.

De exemplu, locuitorii unui sat sunt afectaţi de inundaţii în mod frecvent. În acest caz, trebuie construite diguri şi efectuate lucrări de terasament, pentru a preveni alunecările de teren. Fondurile necesare achiziţionării materialelor de construcţii pot fi asigurate de la bugetul comunităţii locale şi de la bugetul de stat, iar mediul de afaceri poate avea, de asemenea, o contribuţie. Beneficiarii, adică locuitorii din zona respectivă, trebuie însă să muncească la construcţia digurilor şi a terasamentelor.

Autorităţile franceze au decis să stimuleze persoanele cu venituri mari să angajeze legal bone, grădinari sau alte persoane care prestează servicii domestice. Cei care le-au făcut carte de muncă angajaţilor beneficiază de reduceri la plata taxelor şi a impozitelor.

Deşi sindicatele şi patronatele au propus înfiinţarea unor asemenea întreprinderi, măsura nu a avut ecou în rândul guvernanţilor.

“România excelează la reglementări, dar nu avem nici măcar un interes minim să vedem ce proiecte au implementat alte ţări. Noi (patronatele şi sindicatele, n.r.) tot facem propuneri, dar nu se uită nimeni la noi, iar statul plăteşte funcţionari pentru a identifica asemenea soluţii”, punctează Cristian Pârvan.

Informare de 15.000 de euro

În vreme ce propunerile de stimulare a pieţei muncii rămân doar la nivelul de idei, statul român va cheltui 15.000 de euro pentru campania de informare, menită să ofere informaţii clare despre drepturile de care beneficiază oamenii săraci sau persoanele cu handicap.

Din aceşti bani vor trebui să fie finanţate activităţi ca:

• Diseminarea legislaţiei în domeniu
• Oferirea de asistenţă celor nu îşi cunosc drepturile
• Îmbunătăţirea relaţiei dintre administraţie şi cetăţeni
• Schimbarea atitudinii şi a mentalităţii faţă de drepturile sociale şi persoanele sărace

De asemenea, vor fi difuzate spoturi la Radio România Actualităţi, în care vor fi prezentate drepturile persoanelor defavorizate.

Premii pentru ziarişti

Jurnaliştii care vor publica cel puţin două articole despre românii defavorizaţi vor putea premii în valoare totală de 35.000 de euro, sumă echivalentă cu preţul unui apartament cu trei camere, scos la vânzare prin ANL.

Ziariştii trebuie să publice cel puţin două materiale în perioada februarie-noiembrie 2010, după care trebuie să revină cu noi texte, în care să prezinte cum a evoluat situaţia acestor persoane. Scopul acestor activităţi este atragerea atenţiei presei şi a populaţiei asupra problemelor cu care se confruntă persoanele defavorizate.

Greşeli de scriere, într-un document european

Mai precis, vor fi tipărite broşuri şi fluturaşi cu informaţii despre legislaţia în domeniu. În programul elaborat de Ministerul muncii se precizează că vor fi oferite informaţii privind venitul minim pe economie şi alocaţiile de stat pentru copii.

Realizat în contextul Anului European de luptă împotriva sărăciei, documentul arată că funcţionarii publici nu stăpânesc foarte bine limba engleză. Astfel, în calendarul care prezintă stadiul implementării măsurilor prevăzute în programul naţional, angajaţii plătiţi din bani publici au scris “Marsh” (mocirlă) în loc de “March” (martie) (pagina 8).

Buget mic, probleme mari

Anul 2010 este anul european de luptă împotriva sărăciei. În România, statul european în care unul din patru locuitori abia are bani de pâine, campania va dispune de un buget de 719.000 de euro.

Vecinii bulgari vor putea folosi 255.155 de euro, fonduri alocate de UE, la care se adaugă contribuţia naţională. Astfel, bugetul indicativ avansează la peste 561.000 de euro.

Polonia, singurul stat european care a evitat recesiunea, a dublat suma de 691.424 de euro, bani alocaţi de UE, astfel că bugetul de care vor dispune polonezii pentru derularea campaniei de luptă împotriva sărăciei se ridică la peste 1,4 milioane de euro, sumă aproape dublă faţă de cea de care dispune România.

Bugete generoase au şi italienii şi francezii, care dispun de câte 1,5 milioane de euro fiecare, precum şi spaniolii (1,42 milioane de euro).

Cehii au un buget de peste 614.000 de euro, sumă mai mică decât cea de care dispune România. Însă, activele financiare pe care le deţine un ceh, cum sunt acţiunile, depozitele bancare sau investiţiile în pensii private, sunt triple faţă de cele pe care le are un român.

Ungaria a alocat 614.656 de euro pentru lupta împotriva sărăciei.

În micul ducat al Luxemburgului, puterea de cumpărare este cu 275% mai mare decât media europeană, ceea ce îi plasează pe locuitorii acestui stat pe locul doi la nivel european din acest punct de vedere, după cei din Londra, potrivit Eurostat. Astfel, autorităţile au alocat 120.000 de euro pentru campania de prevenire a sărăciei, suma fiind dublată de contribuţia UE.

PIB-ul pe cap de locuitor este de 21.300 de euro în Luxemburg, în vreme ce în regiunea de Nord-Est a României, una dintre cele mai sărace regiuni a Uniunii Europene, PIB/cap de locuitor este de 3.700 de euro.

Bugetul României:

• 30.000 de euro -  conferinţă de lansare
• 15.000 de euro – campanie de informare cu privire la activităţile ce vor fi derulate în cadrul Anului european de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale
• 9.000 de euro -  crearea unui site dedicat campaniei
• 300.000 de euro – Olimpiada copiilor
• 35.000 de euro – Jurnalistul, actor social
• 300.000 de euro – Campanie de informare privind drepturile sociale
• 30.000 de euro – conferinţă prilejuită de încheierea campaniei

Bugetul Italiei:

• 450.000 de euro – campanie de informare
• 50.000 de euro – website
• 100.000 de euro – promovarea problemelor cu care se confruntă oamenii săraci
• 100.000 de euro –  activităţi sportive şi culturale
• 400.000 de euro – evenimentul de lansare şi de încheiere a programului, evenimente dedicate
• 400.000 de euro – proiecte privind sărăcia şi incluziunea socială

Bugetul Spaniei:

• 210.000 de euro – conceperea strategiei de comunicare, inclusiv crearea website-ului
• 120.000 e euro – studii
• 100.000 de euro – work-shopp-uri
• 130.000 de euro – training
• 300.000 de euro – conferinţe şi congrese
• 400.000 de euro -  seminarii
• 140.000 de euro – costuri administrative

CITIŢI ŞI:

Săracii României pe timp de criză
Românii, prea săraci ca să fie şomeri
„Cea mai deranjantă e mila pe care o citeşti în ochii altora”
Cum am devenit orb de profesie
Miracolul vorbirii, după implant
Frânturi de viaţă într-un scaun cu rotile
Editor de revistă, cu viaţa strânsă în pumn
"Ce are mintea, dacă e sănătoasă, cu picioarele?"
Vasile s-a ridicat de la statutul de „târâtor” la cel de campion
Tavi dă gata autismul prin cântec şi prin muncă
Boala care muşcă din Alex