România, "groapa" deşeurilor nucleare din UE?

Legislaţia naţională interzice importul de deşeuri radioactive. Deşi face parte din grupul ERDO (European Repository Development Organisation), alături de Olanda, Italia, Polonia, Slovacia, Lituania, Slovenia şi Bulgaria, România nu şi-a asumat niciun angajament cu privire la găzduirea unui depozit pentr deşeurile radioactive. Membrii ERDO analizează, la modul teoretic, fezabilitatea punerii în practică a acestei idei de depozit regional, punerea ei în practică fiind în realitate foarte dificilă datorită, în primul rând, cadrului legislativ existent la acest moment, se arată într-un comunicat remis de Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive.

"Opinia publică din România poate primi asigurări ca nu s-au luat niciun fel de angajamente la nivel internaţional privind depozitarea de deşeuri radioactive ale altor ţări în România", a declarat preşedintele Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive, Ion Năstăsescu.

Totuşi, documentul ar putea fi aprobat de Comisia Europeană până la sfârşitul anului, informează publicaţia britanică Times. O nouă rundă de negocieri va avea loc în luna mai.

Costuri ridicate

În România se vor construi două depozite pentru deşeurile radioctive, provenite de la centrala de la cernavodă. Depozitul definitiv de suprafaţă pentru deşeurile slab şi mediu active este planificat să intre în operare în anul 2014, iar depozitul geologic de mare adâncime pentru deşeurile înalt active, constituite în cea mai mare parte din combustibilul nuclear uzat, urmează a fi realizat până în anul 2055.

Costurile construirii acestor depozite sunt greu de estimat, având în vedere termenele la care vor fi realizate, însă primul ar putea costa aproximativ 220 de milioane de euro. Depozitul subteran va fi mai costisitor, fondurile necesare pentru darea lui în folosinţă fiind estimate la cel mult 4,4 miliarde de euro.

În Olanda sunt depozitaţi 30 de metri cubi de deşeuri nucleare cu un grad ridicat de radioactivitate, iar în Regatul Unit al Marii Britanii circa 1.900 de metri cubi de astfel de deşeuri.

Pentru construcţia depozitelor, olandezii vor cheltui circa două miliarde de euro. Alte state, cum sunt Slovacia, Lituania sau Slovenia, care nu au decât unul sau două reactoarea nucleare, nu îşi permit construcţia unor asemenea unităţi. De aceea, preferă să colaboreze cu alte state.

În aceeaşi situaţia se numără şi ţara noastră şi Bulgaria. Pentru închiderea centralei de la Kozlodui, Sofia va primi compensaţii de la Uniunea Europeană în sumă de 850 de milioane de euro.

În Slovenia se va construi un depozit pentru deşeurile nucleare. În schimbul găzduirii depozitului, comunitatea locală va primi compensaţii anuale în sumă de cinci milioane de euro.