România, invitată să participe la scutul antirachetă

Şeful statului a ţinut să precizeze că dezvoltarea sistemului antirachetă nu este îndreptată împotriva Federaţiei Ruse.

Preşedintele a precizat că în perioada următoare vor avea loc negocieri bilaterale pentru încheierea unor acorduri necesare, care la final trebuie să fie ratificate de Parlamentul României.

Traian Băsescu a spus că decizia este importantă în consolidarea parteneriatului cu SUA, dar cel mai important lucru este creşterea nivelului de securitate al României.

Totodată, el a arătat că dezvoltarea "gradual-adaptivă" a sistemului de apărare antirachetă în Europa, cu stabilirea unor componente şi în România, este în deplin acord cu deciziile adoptate la Summitul NATO de la Bucureşti, prin care au fost reiterate principiile privind indivizibilitatea securităţii şi solidarităţii aliaţilor.

Băsescu a declarat că hotărârea CSAT privind dezvoltarea sistemului american antirachetă în România respectă Constituţia şi legile în vigoare şi i-a rugat pe cei care vor dezbate această decizie să o facă "în conformitate cu legile statului român şi nu fără a citi legile".

Preşedintele american Barack Obama a anunţat în septembrie că Washingtonul a renunţat la planurile administraţiei Bush privind instalarea unui scut antirachetă în Europa Centrală, în urma reevaluării ameninţărilor din partea Iranului. Scutul antirachetă era format dintr-un radar ce urma să fie instalat în Cehia şi zece interceptoare de rachetă, amplasate în Polonia, proiect pe care Rusia l-a considerat drept o ameninţare la adresa securităţii sale naţionale.

Promisiunile vicepreşedintelui Biden

Primul care a vorbit despre faptul că România va fi "prinsă" în scutul antirachetă a fost vicepreşedintele american Joe Biden, la finalul lunii octombrie, anul trecut. La acel moment, Biden a dat asigurări că ţara noastră va fi protejată de noua versiune a sistemului de apărare.

Biden afirma că versiunea scutului antirachetă propusă de noua administraţie de la Casa Albă este adaptată să răspundă mai bine noilor ameninţări militare şi va asigura securitatea tuturor aliaţilor NATO, inclusiv a României.

La finele anului trecut, Biden liniştea sesnibilităţile Rusiei, afirmând şi el că programul antirachetă "nu este pentru Rusia". "Abordarea noastră este determinată de nevoile de securitate ale Statelor Unite şi ale aliaţilor din NATO”, explica vicepreşedintele american.

Deciziile iniţiale au fost luate la Summitul NATO de la Bucureşti, în aprilie anul trecut. Atunci, România a primit garanţiile care se concretizează azi. Conform afirmaţiilor făcute de preşedintele Traian Băsescu scutul antirachetă va deveni funcţional în 2015.

Obiectivul acestui sistem de apărare este acelea de a anihila eventualele rachete ce vor avea ca ţintă teritoriul României. Scutul va fi complementar celui proiectat de SUA în Europa şi va securiza statele balcanice, membre NATO, care ar fi rămas descoperite, respectiv România, Grecia şi Bulgaria.

Va trece fără probleme în Parlament

Preşedintele Comisiei de apărare din Senat şi fost ministru al Apărării, liberalul Tedoror Meleşcanu, a declarat, citat de Mediafax, că acordul care va fi încheiat privind amplasarea elementelor unui scut antirachetă în România va trece fără probleme în Parlament.

"Apărarea antirachetă a teritoriului este una dintre priorităţile României. Noul program al SUA, care este mult mai flexibil, răspunde necesităţilor de apărare", a precizat Meleşcanu.

Întrebat dacă nu va fi afectată relaţia cu Rusia, Meleşcanu a răspuns că, de fapt, "situaţia va fi una mai favorabilă decât în prezent", căci acum nu există apărare antirachetă a teritoriului românesc.

"Nu e victoria lui Traian Băsescu"

Prezent telefonic în cadrul emisiunii “Evenimentele zilei” de pe B1 TV, fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu a indicat că decizia administraţiei americane de a invita România sub pălăria scutului anti-rachetă nu trebuie privită la extreme: “Nu e o victorie, nu e o înfrângere. Amplasarea scutului pe teritoriul ţării noastre înseamnă responsabilizare, într-o chestiune extrem de serioasă. Ca partener al Statelor Unite, România are acum o poziţie mai bună în raport cu Federaţia Rusă”.

Cioroianu a mai declarat că, deşi Traian Băsescu încearcă să se asocieze cu aspectele pozitive ale invitaţiei Washingtonului, amplasarea scutului nu e o dovadă de bunăvoinţă, ci o decizie strict strategică.

În cadrul aceleiaşi emisiuni, analistul Dan Dungaciu s-a referit la posibila reacţie a Federaţiei Ruse, susţinând că Moscova nu poate fi împăcată cu prezenţa scutului în apropierea sa, deşi aparent americanii au făcut o concesie Kremlinului prin renunţarea la vechea configuraţie a sistemului anti-rachetă.

Federaţia Rusă va obiecta

Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al Apărării, a afirmat, citat de Mediafax, că probabil că Federaţia Rusă va obiecta la decizia României privind scutul antirachetă, după cum a obiectat şi în cazul amplasării în Polonia.

"Singura chestiune este că noi nu avem enclave ruseşti pe teritoriul nostru, cum se întâmplă în zona respectivă cu Kaliningradul şi, ca atare, cred că ecuaţia ar trebui să fie mai simplă, însă nu mă aştept la o acceptare, deşi bănuiesc, fără să am date, că totuşi o anumită consultare între ruşi şi americani a existat pe acest subiect", a declarat Paşcu.

Un proiect global

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a declarat că decizia CSAT privind scutul antirachetă era obligatorie în condiţiile în care se primise o solicitare din partea SUA.

"Este un proiect global şi trebuie să gândim global. Scutul antirachetă ca proiect strategic a generat aşteptări mari, dar şi sensibil. Este esenţial să stabilim că acest proiect este util şi necesar României. Este necesar să avem un dialog politoco-diplomatic cu cei care au nelămuriri, pentru a releva participarea României la lupta împotriva riscului global, cum este terorismul", a mai declarat Diaconescu.

Decizia SUA reprezintă recunoaşterea bunei colaborări cu România

"Pe teritoriul României vor fi amplasate capabilităţi terestre de interceptare, ca parte a sistemului de apărare antirachetă, ceea ce reprezintă o prioritate a politicii de apărare a României", a precizat ministrul Apărării, Gabriel Oprea.

"Este o decizie importantă, care contribuie major la creşterea nivelului de securitate a României, stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, garantând acoperirea integrală a teritoriul naţional de eventuale ameninţări cu lovituri cu rachete balistice. România este un aliat de încredere al Statelor Unite, dovada acestui angajament fiind politica externă a României, participarea activă a Armatei României la misiuni internaţionale, în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan şi Balcanii de Vest şi acţiunile susţinute de autorităţile române", a spus Oprea.

În opinia ministrului decizia SUA reprezintă o confirmare a colaborării foarte bune dintre armata română şi cea americană în cadrul dimensiunii militare a parteneriatului româno-american.

STRATEGII

Urmează ofensiva Kremlinului?

„Astăzi, o nouă ameninţare importantă se dezvoltă, care i-ar putea atinge pe toţi aliaţii noştri europeni până să ne lovească pe noi. Mă refer la rachetele balistice, tehnologie care s-a răspândit spre noi state mai puţin stabile. Suntem hotărâţi să asigurăm protecţia necesară aliaţilor din NATO”.

Sunt cuvintele rostite la Bucureşti de vicepreşedintele american Joe Biden în octombrie 2009. Washingtonul venea pe turnanta unei decizii care a şocat administraţiile est-europene: renunţarea la versiunea Bush a scutului anti-rachetă, în favoarea unei configuraţii mai eficiente şi mai puţin costisitoare. Pilonii vechiului plan, Polonia şi Cehia, au reacţionat cu un amestec de furie şi teamă atunci, acuzând Statele Unite că au vândut Europa Centrala şi de Est.

În acel octombrie în care România fremăta electoral, Joe Biden a venit la Bucureşti pentru a linişti spiritele şi a spune asta: “Nimic despre voi fără voi”. Era o invitaţie oficială lansată României de a intra sub pălăria scutului anti-rachetă. Un sistem defensiv despre care se tot vorbise în ultimii ani şi a cărui configuraţie fusese modificată fundamental de administraţia Obama.

S-a spus că nevoia apropierii Washington-ului de Moscova a dictat repoziţionarea politicilor americane de securitate. “Europa pierde teren” au clamat specialiştii. În oceanul de speculaţii, a plutit această declaraţie a premierului rus Vladimir Putin, din decembrie 2009: „Pentru a păstra echilibrul fără a dezvolta un sistem de apărare antirachetă, aşa cum au făcut Statele Unite, este necesar să dezvoltăm sisteme ofensive”.

Proiectul iniţial al scutului antirachetă american, care acoperea doar o mică parte din teritoriul României