România lui Băsescu, România lui Geoană

OFERTĂ POLITICĂ

Candidatul PDL îl susţine pe Liviu Negoiţă pentru funcţia de premier

În ipoteza victoriei lui Traian Băsescu, PDL-iştii se văd deja vioara întâi la guvernare. Prima op ţiune în partid este susţinerea lui Liviu Negoiţă ca premier deja desemnat, cu un guvern a cărui componenţă să fie însă pusă pe masa negocierilor după alegeri, pentru a găsi o majoritate. Partenerul cu cele mai mari şanse rămâne UDMR.
 
După primul tur de scrutin, a fost luată însă în discuţie şi o a doua variantă: oferta către liberali a unui guvern cu premier „independent”, pentru a le câştiga încrederea că nu vor fi daţi afară din executiv.
 
Dacă, declarativ, PDL-iştii îşi menţin preferinţa pentru un guvern cu PNL, formula este privită în interior ca ultima opţiune, după trecerea liderilor liberali de partea lui Mircea Geoană.

UDMR, la prima strigare
 
Cum PDL nu are nicio pârghie pentru a forma o majoritate, lasă deschise toate posibilităţile de alianţă după 6 decembrie, inclusiv cu PSD.

Chiar şi Băsescu a lansat în ultimele zile de campanie ideea că nu exclude „pe nimeni” de la guvernare, fixându-şi doar ca „ţintă” „un guvern cu un puternic program de dreapta”, al cărui premier să-şi asume punerea în aplicare a rezultatului referendumului într-un an, prin declanşarea mecanismului de revizuire a Constituţiei.
 
Deşi PDL-iştii nu au uitat „trădarea” de la moţiunea de cenzură, prima opţiune de negociere este un guvern cu UDMR şi indepen denţii, susţinut şi de minorităţi.
 
Principalul suporter al acestei variante este, potrivit unor surse din partid, Vasile Blaga. Ideea are adepţi şi la centru, dar şi în rândul liderilor de filiale judeţene. Pentru un guvern cu PNL ar fi Adriean Videanu şi o parte din aripa liberală a PDL. În acelaşi timp însă, o parte dintre lideri, între care şi Radu Berceanu, ar lăsa PNL în opoziţie, preferând cooptarea unor PSD-işti.

Guvernul Negoiţă 2

În privinţa miniştrilor, lista de 14 trimisă de Negoiţă parlamentului va fi scoasă la negociat. Prioritară pentru PDL este păstrarea portofoliilor economice atribuite în prezent de Negoiţă lui Videanu (Economie şi Comerţ), Berceanu (Transporturi şi Comunicaţii) şi Gheorghe Pogea (Finanţe).
 
O altă miză importată sunt Internele, la care Blaga este concurat de independentul Gabriel Oprea, titular actual pe lista din parlament. În guvernul Negoiţă 2, Oprea este vehiculat însă şi pentru Apărare, ocupată în prezent de un protejat al lui Băsescu de care liderii partidului sunt însă nemulţumiţi: Mihai Stănişoară.

Absentă în guvernul pe hârtie, Elena Udrea in tenţionează şi ea să revină pe listă după 6 decembrie, susţin surse din partid, tot la Turism.

PERSPECTIVE
 
Majoritatea pro-Johannis va rezista cu greu

Dacă Traian Băsescu rămâne încă 5 ani la Cotroceni, majoritatea pro - Johannis s-ar putea destrăma sub presiunea puterii. Primarul Sibiului este sprijinit de PSD, PNL, UDMR şi de minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară. Partea cea mai volatilă a coaliţiei pare a fi reprezentată de UDMR şi de minorităţi.
 
De altfel, UDMR a fost la guvernare între 1996 şi 2008, atât alături de partidele de dreapta, cât şi de social-democraţi. Anul trecut, formaţiunea minorităţii maghiare a ratat participarea la guvernare doar în urma unei cereri exprese a PSD, acceptată de PDL. În ultima perioadă, Uniunea a fost fidelă coaliţiei pro-Johannis doar după ce Crin Antonescu l-a convins pe Marko Bela că există şanse reale ca Traian Băsescu să fie bătut.
 
Totuşi, în această perioadă, UDMR a păstrat canale de comunicare şi cu PDL, cel dintre Attila Verestoy şi Vasile Blaga fiind un exemplu în acest sens. Pe de altă parte, liderii majorităţii se aşteaptă ca, dacă Băsescu rămâne la Palatul Cotroceni, partea adversă să încerce să racoleze parlamentari ai PNL şi PSD în mod individual.
 
De altfel, de la declanşarea crizei politice, oamenii lui Băsescu au reuşit să constituie în parlament un aşa-zis grup al independenţilor, format din 20 de deputaţi şi senatori racolaţi de la PSD şi PNL. Liderii PNL i-au acuzat pe reprezentanţii PDL că ar fi oferit sume între 50.000 şi 200.000 de euro pentru fiecare vot în plus în legislativ.
 
Pe de altă parte, posibilităţile de presiune ale puterii sunt mult mai vaste, mergând de la oferirea de posturi în instituţii deconcentrate, pentru apropiaţii parlamentarilor care schimbă tabăra sau acordarea de bani de la buget pentru primarii din colegiile acestora.

JUSTIŢIE

Actualul preşedinte n-o va numi pe Lidia Bărbulescu la Curtea Supremă

Andreea Vădan
 
Este puţin probabil ca mandatul lui Traian Băsescu, în eventualitatea că acesta va mai rămâne la şefia statului încă cinci ani, să aducă o serie de schimbări în sistemul juridic.

PREŞEDINTELE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE. Băsescu a anunţat, aseară, că nu o va numi pe Lidia Bărbulescu la conducerea Curţii Supreme, deşi a fost propusă pentru această funcţie de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
 
Aversiunea preşedintelui faţă de Lidia Bărbulescu este veche şi a fost mai mult decât evidentă în declaraţiile publice făcute de Băsescu în ultima vreme.
 
Astfel, şeful statului a criticat procedura netransparentă de numire a şefului Curţii Supreme, încă de la stabilirea interimatului judecătoarei Bărbulescu, în plină grevă a m agistraţilor.

„Dar ce v-a împiedicat ca întrun moment de cumpănă al credibilităţii justiţei, prompt să propuneţi numirile, să accentuaţi impresia de provizorat în justiţie tot mergând pe interimate?”, critica atunci Băsescu.

Acuzând un „joc politic”, preşedintele le-a spus celor din CSM că au „nevoie de oameni pe funcţii, oameni care să-şi asume responsabilitatea, să împingă lucrurile înainte (...) Interimatul nu este soluţia recomandată de lege”, încheia Băsescu subiectul la şedinţa din 10 septembrie a plenului CSM.

PROCURORI-ŞEFI. La Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), recent reînvestitul procuror-şef Daniel Morar va rămâne pe această funcţie, la fel şi procurorul general, Codruţa Kovesi. Ambii au fost reînvestiţi de către Traian Băsescu, în ciuda avizului negativ al CSM.

CODURILE. În ceea ce priveşte pachetul de coduri - Penal, Civil şi cele de procedură penală şi civilă, unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană încă stă cu lupa pe noi-, acestea vor rămâne sub supravegherea Ministerului Justiţiei, până la presupusa lor intrare în vigoare în 2011.                     

ECONOMIE

Guvernul PDL se va concentra pe reducerea numărului de taxe

Teodora Vasâlca

Programul de campanie al preşedintelui Traian Băsescu în ceea ce priveşte sectorul economic vizează continuarea, în mare parte, a reformelor începute de premierul Emil Boc.

Astfel, un mare accent este pus pe restructurarea cheltuielilor bugetare şi stabilirea unui cadru de cheltuieli pe termen mediu, cu scopul de a crea un mediu de afaceri mai predictibil. De altfel, legea responsabilităţii fiscale, a cărei adoptare până la 31 decembrie 2009 este condiţionată de acordul cu FMI, va ajuta la realizarea acestor lucruri.
 
Totodată, preşedintele susţine simplificarea legislaţiei în domeniul fiscal. Aceasta înseamnă şi reducerea numărului de taxe parafiscale, România ocupând un loc „de frunte” la acest capitol în UE. În vară, guvernul Boc a anunţat că a finalizat procesul de eliminare, reducere şi comasare a 189 de taxe şi tarife din totalul de 491, iar procesul va continua.
 
Introducerea standardelor de cost în administraţie este o altă temă de campanie pentru Băsescu. Subiectul a fost iniţiat de premierul Boc, fără însă a se mai face paşi importanţi în această direcţie. Implementarea acestor standarde este foarte importantă în contextul în care la nivel local se risipesc foarte mulţi bani cu personalul.

Taxele, un subiect fierbinte

Presiunea pusă pe veniturile bugetare în contextul crizei a adus în dezbaterea publică şi posibilitatea de a se majora TVA sau cota unică de impozitare. Dacă va câştiga un nou mandat, Băsescu a spus că intenţionează să menţină cota unică, vorbind chiar despre posibilitatea ca aceasta să fie redusă la 14%-12%, în 2011, „dacă se reia creşterea economică la parametri suficient de ridicaţi”.

Încurajarea micilor întreprinzători şi, mai larg, dezvoltarea clasei mijlocii reprezintă un alt punct pe agenda economică a candidatului Traian Băsescu. Totodată, el a vorbit despre susţinerea dezvoltării agriculturii (prin crearea unui sistem naţional de colectare şi distribuire a producţiei micilor fermieri), a industriei alimentare (politici prin care oamenii să se asocieze şi să instaleze mici linii de procesare a producţiei agricole) şi a turismului.

Alte ţinte: dezvoltarea infrastructurii de transport pe uscat şi utilizarea mai mare a transportului pe apă, creşterea absorbţiei fondurilor europene. În sectorul energetic, miza o reprezintă energia regenerabilă şi cea nucleară - prioritară fiind începerea lucrărilor la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
 
POLITICĂ EXTERNĂ
 
Parteneriate şi diplomaţie energetică

Priorităţile anunţate de Traian Băsescu în intervenţiile publice recente sugerează o continuare, fără schimbări majore, a liniilor de politică externă promovate în ultimii cinci ani. Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA se află printre „obiectivele pe termen lung” ale lui Băsescu.
 
În context, el ar putea susţine suplimentarea trupelor româneşti din Afganistan, aşa cum a sugerat deja într-o întâlnire recentă cu secretarul general al NATO. În UE, Băsescu va insista pe parteneriatul cu Franţa, care a adus recent României un punct pozitiv vizibil - obţinerea portofoliului Agriculturii în Comisia UE.

Şeful statului a semnalat că va susţine, ca şi până acum, integrarea Balcanilor de Vest în UE şi NATO, „cu menţiune specială pentru Serbia”. Băsescu doreşte şi un parteneriat special cu Ankara, susţinând aderarea Turciei la UE.

Un punct important pe agendă este „diplomaţia energetică”, ce presupune strângerea relaţiilor cu ţările bogate în hidrocarburi din Asia Centrală şi din zona Caspică.
 
Reluarea relaţiilor apropiate cu Chişinăul şi „susţinerea necondiţionată” a aderării Moldovei la UE se află printre priorităţile lui Băsescu. În privinţa Rusiei, obiectivul principal rămâne cel al stabilirii unei „relaţii pragmatice”, cu menţiunea că România doreşte un parteneriat „pe poziţii de egalitate”. (Adrian Cochino)

OFERTĂ POLITICĂ

Candidatul PSD îl vrea pe Klaus Johannis la Palatul Victoria.

Romulus Georgescu

Un preşedinte mai liniştit, care să nu provoace scandaluri, instalarea guvernului Johannis cu misiunea de a combate criza economică, existenţa unei majorităţi favorabile preşedintelui sunt elementele principale prin care Mircea Geoană încearcă să-şi definească posibilul mandat la Cotroceni.
 
Primul pas pe care Geoană ar urma să-l facă dacă ajunge la Palatul Cotroceni ar fi nominalizarea lui Klaus Johannis ca premier pe baza acordul deja semnat cu PNL. Mircea Geoană şi Crin Antonescu au dat asigurări că nu îi vor impune premierului niciun ministru pe care acesta nu îl doreşte.

Johannis, pe de altă parte, a recunoscut că algoritmul politic şi repartizarea funcţiilor vor fi discutate de partid, iar cu el vor fi discutate doar numele.

Care vor fi miniştrii lui Klaus Johannis

Deja cele două partide au stabilit că PSD va lua jumătate din ministere, iar PNL şi UDMR - cealaltă jumătate.

Premierul Johannis va fi flancat de doi vicepremieri: Dan Nica de la PSD, care va ocupa şi funcţia de ministru de interne, şi Ludovic Orban, de la PNL, care ar putea deţine şi Ministerul Transporturilor.
 
PSD ar mai putea obţine Ministerul Justiţiei pentru Victor Ponta, cel al Externelor pentru Titus Corlăţean, Sănătatea pentru Ionuţ Bazac sau Munca pentru Marian Sârbu.
 
La liberali, Relu Fenechiu încearcă să obţină Transporturile şi, dacă nu reuşeşte, ar putea merge la Dezvoltare. Pentru Finanţe, liberalii l-au ales pe Varujan Vosganian, iar un alt nume vehiculat este cel al lui Radu Stroe, pentru portofoliul Apărării.
 
Pe de altă parte, baronii PSD au discutat, neoficial, despre dărâmarea lui Klaus Johannis peste câteva luni. Geoană s-a grăbit să-i dea asigurări lui Johannis că va fi premier până în 2012, dar edilul Sibiului a cerut ca termenul în care va opta între primărie şi postul de premier să fie prelungit de la 15 zile la 6 luni.
 
Scenariul dărâmării lui Johannis este considerat de partenerii din PNL drept puţin probabil, pentru că PSD nu are suficienţi parlamentari să pice guvernul.

Ce se întâmplă cu parlamentul

PSD şi PNL au promis că vor demara, săptămâna viitoare, procedura de modificare a Constituţiei. Cele două partide au anunţat, deja, că vor reducerea numărului de parlamentari de la 471 de la 316, dar nu sunt de acord cu desfiinţarea Senatului. Rezultatul referendumului din 22 noiembrie, când majoritatea celor care au votat s-au pronunţat pentru parlament unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari, nu este obligatoriu pentru legislativ.

PLAN B

Negoiţă, cartea PDL ca să rămână la putere

Ultima şansă a PDL să mai rămână la putere în ipoteza în care Traian Băsescu pierde alegerile este Liviu Negoiţă. Desemnat deja premier, el trebuie să primească un vot de respingere sau de admitere în parlament înainte ca preşedintele să poată face o nouă nominalizare.

Pe acest fond, în rândul apropiaţilor lui Traian Băsescu s-a conturat ideea că sub presiunea faptului că al doilea guvern respins în 60 de zile creează premisele declanşării anticipatelor, cabinetul Negoiţă poate primi, chiar şi numai pentru câteva luni, votul de învestitură. Teoria a fost susţinută, în linii mari şi public, de consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu.

Dacă parlamentarii ar învesti guvernul Negoiţă de frica anticipatelor, prima ocazie să-l răstoarne prin moţiune de cenzură ar apărea abia în februarie, în următoarea sesiune parlamentară. Ideea presării lui Negoiţă să nu se retragă este vehiculată şi la vârful PDL.

Chiar dacă problema strategiei cu Băsescu perdant nu s-a pus însă tranşant, pentru a se evita demobilizarea, liderii PDL admit, neoficial, că nu ar aproba o renunţare a lui Negoiţă. Acesta declara recent la Realitatea TV că în ipoteza victoriei lui Mircea Geoană „e normal” să-şi depună mandatul. „A fost o poziţie personală. Nu am discutat în conducerea partidului”, a replicat însă prim-vicepreşedintele PDL, Adriean Videanu.
 
Portiţa constituţională oferă astfel PDL inclusiv o marjă de negociere cu alte partide pentru a forma o majoritate. În acest sens, una dintre soluţiile luate în calcul este deschiderea unor discuţii cu UDMR pornind de la un număr mai mare de ministere decât ar oferi PNL din cele 9 pe care le-ar avea în total într- un guvern cu PSD. (Anca Simina)

JUSTIŢIE

Kovesi va fi înlocuită de la Parchetul General, Morar va rămâne la DNA

Andreea Vădan

Mircea Geoană, candidatul PSD la preşedinţie, promite că va cere „resurse pentru justiţie”, dar nu se va amesteca mai mult.

PREŞEDINTELE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE. Potrivit unor surse judiciare, Lidia Bărbulescu ar urma să fie numită în fruntea Curţii Supreme de Justiţie. Mircea Geoană a evitat însă, aseară, la „confruntarea” cu Traian Băsescu, să se exprime tranşant vizavi de acest subiect.

El a precizat doar că „nu e interesat de nume şi prenume”, ci de principii şi modele şi că îi va lăsa pe magistraţi să-şi desemneze reprezentanţii.
 
Desemnarea Lidiei Bărbulescu, dacă se va produce, va fi controversată, având în vedere că magistratul a reuşit, din poziţia de şef al CSM, să tergiverseze dosare care vizau nume „grele”, precum Adrian Năstase sau Miron Mitrea.

În februarie 2008, CSM, condus de Bărbulescu, a trimis la Curtea Constituţională cererea de soluţionare a conflictului juridic dintre Parchet şi Camera Deputaţilor, în cazul anchetării miniştri lor parlamentari.

CSM dorea ca judecătorii Curţii să se pronunţe asupra dreptului celor două Camere ale parlamentului de a solicita începerea urmăririi penale împotriva mi niş trilor şi foştilor miniştri, care au calitatea de parlamentari. A obţinut asta, deoarece Curtea a decis că dosarele demnitarilor trebuie trimise la parlament.

PROCURORI-ŞEFI. Într-un interviu publicat pe blogul jurnalistului Cătălin Tolontan, Mircea Geoană a precizat că nu-l va schimba pe Daniel Morar de la conducerea DNA.
 
„Morar are un mandat. Nu am niciun fel de treabă cu DNA”, a susţinut Geoană.

În ceea ce o priveşte pe Codruţa Kovesi, Geoană a spus clar că va fi înlocuită: „Doamna Kovesi a fost contestată de CSM. A fost pusă acolo cu forţarea regulii de desemnare a unui înalt demnitar”.

CODURILE. Vor rămâne sub supravegherea Ministerului Justiţiei, până la presupusa lor intrare în vigoare în 2011. 
 

ECONOMIE

PSD şi PNL vor menţine cota unică şi vor elimina impozitul forfetar

Romulus Georgescu

Menţinerea cotei unice de 16%, inclusă de negociatorii PSD şi PNL în programul de guvernare la care lucrează în aceste zile, are o dublă semnificaţie: politică şi economică.
 
Pe de o parte, este un mesaj pentru alegătorii liberali că PNL nu îşi trădează obiectivele principale, pe de altă parte, un semnal potrivit căruia relansarea economică se poate baza doar pe o fiscalitate redusă. Înainte de negocierile cu liberalii, Mircea Geoană susţinea introducerea unui impozit progresiv, liderul PSD vorbind de o cotă de 20% pentru salariile care de păşesc 3.000 de lei.
 
Dacă guvernul Klaus Johannis va reuşi să îmbunătăţească gradul de colectare, va trece la reducerea contribuţiilor angajaţilor şi angajatorilor.
 
Un alt aspect discutat în aceste zile de negociatorii celor două partide, Relu Fenechiu (PNL) şi Constantin Niţă (PSD), se referă la eliminarea impozitului forfetar, dorită de PNL şi acceptată de PSD, “în funcţie de evoluţia situaţiei economice”.

Pe de altă parte, Constantin Niţă a afirmat că ar putea fi introdus un impozit forfetar pe activitate în domenii precum tutunul, alcoolul şi produsele petroliere. Impozitul forfetar a fost introdus de guvernul PDL-PSD, iar liberalii l-au contestat.

Ce se întâmplă cu locurile de muncă

O situaţie similară o are şi raportarea la acordul cu FMI, semnat la iniţiativa lui Traian Băsescu şi acceptat de PSD. PNL s-a opus, iar Crin Antonescu a vorbit chiar de renegocierea acordului.

Acum, Constantin Niţă vorbeşte de posibilitatea renegocierii acordului. Întrebat dacă noul guvern va trece la concedierea bugetarilor prevăzută în acordul cu FMI, Niţă a vorbit despre “alte măsuri care trebuie negociate cu FMI, nu neapărat să dăm oameni afară”.
 
Alternative la „Prima casă”

Acordul dintre cele două partide prevede sprijinirea categoriilor sociale defavorizate - a familiilor tinere, a pensionarilor şi a celor cu venituri mici. Una dintre măsurile la care PSD nu vrea să renunţe este reeşalonarea datoriilor pe care firmele le au la stat, dar şi “reeşalonarea împrumuturilor bancare ale populaţiei”.
 
PSD insistă în discuţiile cu PNL pentru demararea proiectului de construire a 50.000 de locuinţe sociale. PNL propune re ducerea TVA, de la 19% la 5%. În cazul tranzacţiilor cu locuinţe noi, măsura este considerată de liberali mai eficientă decât programul „Prima casă”.
 
POLITICĂ EXTERNĂ

Aproape de Rusia, fără a neglija SUA
 
Normalizarea relaţiilor cu Rusia şi consolidarea relaţiei transatlantice sunt două dintre principalele priorităţi de politică externă ale lui Mircea Geoană. În campania electorală, acesta a declarat că, prin vizita neoficială efectuată în primăvară la Moscova, a urmărit reluarea dialogului cu Rusia, în condiţiile unei „relaţii congelate” între România şi marea putere de la răsărit.
 
Geoană a mai spus că a primit şi o invitaţie oficială - din partea preşedintelui Camerei superioare a parlamentului rus - pentru o vizită pe care urmează să o întreprindă după 6 decembrie. Contracandidatul lui Traian Băsescu a promis, pe de altă parte, că va acorda o atenţie deosebită parteneriatului cu Statele Unite.
 
Fostul ambasador al României la Washington a declarat săptămâna aceasta, pentru EVZ, că nu exclude suplimentarea trupelor din Afganistan dacă va ajunge preşedinte. O astfel de decizie va fi luată însă numai după consultarea cu parlamentul şi cu membrii CSAT, a precizat Geoană.
 
El şi-a mai propus stabilirea de noi relaţii de parteneriat în zone de interes pentru economia României, precum şi susţinerea cauzei Republicii Moldova la Bruxelles. Îndeplinirea acestor obiective de politică externă nu va fi însă posibilă fără depăşirea rapidă a crizei politice interne, de care Geoană nu este străin. (Dan Stancu, Feri Predescu)

CITIŢI ŞI:

SENATUL EVZ: 6 decembrie, o zi decisivă

EDITORIALUL EVZ: Sperietoarea PSD

Spovedania electorală: Băsescu şi Geoană s-au jurat cu mâna pe Biblie| VIDEO

FLORIN CIORNEI: Geoană - Vîntu. Dialoguri financiare

De ce nu s-ar vota Băsescu şi Geoană unul pe altul