“România s-a decuplat ca percepţie de Grecia”

EVZ a stat de vorbă în capitala elenă cu ambasadorul României,  pentru a afla cum i-a afectat situaţia ţării pe rezidenţii români de aici şi cum arată o ţară ai cărei cetăţeni predau, de ani de zile, lecţia consumerismului incontrolabil.

EVZ: Domnule ambasador, să pornim de la o observaţie personală: în Grecia, problemele statului par să nu-i afecteze pe cetăţeni.
George Ciamba: Există totuşi un bombardament mediatic pe această temă, astfel că grecul nu mai consumă ca înainte. Şi aici nu mă refer la cafenele sau magazine, care sunt pline. Trebuie să te uiţi la bunuri de folosinţă îndelungată, pe care oamenii nu le mai achiziţionează.

Rata infracţionalităţii a crescut aici şi pentru că imigranţii nu-şi mai găsesc locuri de muncă?
E un fenomen normal când ai imigraţie ilegală. Dacă te uiţi la segmentul de români, nu poţi să zici că în ultimul timp am avut probleme. Doar chestiile clasice –  clonări de carduri, trafic de persoane, mai ales pe zona aceasta de muncă în agricultură.

Sunt reţele care aduc muncitori?
Da, îi aduc aici si îi exploatează în condiţii improprii Am avut un caz acum trei luni, erau implicaţi vreo 200 de oameni. Cei care conduceau reţeaua erau români, iar grecii erau beneficiari.

Câţi români traiesc în Grecia?
Sunt circa 50.000 de oameni concentraţi în Atena, plus lucrătorii sezonieri din turism şi din construcţii.

A scăzut sectorul imobiliar aici?
Conceptul rezidenţial e diferit în Grecia. Aici există proiecte mici, de patru-opt apartamente. Tocmai din acest motiv nici nu au scăzut preţurile pe piaţa imobiliară. Corecţia este minimală. Oricum, de-a lungul timpului, preţurile imobiliare de aici n-au crescut spectaculos, în general au rămas de plus-minus 5%.

De unde au bani totuşi grecii să cumpere?
Teoretic, n-ai criză economică în Grecia, ci o criză financiară, care se va duce către mediul privat.

Practic creditaţi cifrele pe care le-a avansat guvernul trecut şi pe care UE le-a sancţionat ca fiind false.
Aceea era cifra financiară. PIB-ul e o chestie care se măsoară destul de corect. Problema lor este ceea ce se întâmplă în sectorul de stat. Faptul că datoria asta devine nesustenabilă. Zilele trecute au vândut însă eurobonduri şi au avut subscriere de opt ori, un lucru foarte bun. Pentru că, până la urmă, toată această discuţie e legată şi de ceea ce înseamnă să fii în zona euro.

Ar fi suferit mai mult dacă n-ar fi fost în zona euro?
E greu de zis. Oricum ar fi avut o ajustare mai brutală – în primul rând devalorizare. În România, jocul acesta de devalorizare a scăzut deficitul de cont curent şi am devenit din nou competitivi. Investitorii povesteau că erau costuri mai mari pentru angajatul din România decât plăteau un grec aici. De exemplu, un inginer în construcţii, fără 1.000 de euro pe lună nu venea. În Grecia, un absolvent de facultate începea cu 800.

Bula bunăstării

În ce sectoare lucrează românii?
Principalul domeniu sunt construcţiile. Sunt mulţi şi în turism.

A crescut şomajul în rândul lor?
E greu de zis, percepţia este că şi ei suferă, se vede aici la consulat. Cei care se duceau înainte în România, să-şi rezolve problemele direct acolo, preferă să rezolve acum prin împuterniciri.

Imigraţia necontrolată din ultimii ani a creat un sentiment de adversitate faţă de străini?
N-aş putea spune că grecii sunt xenofobi, comparând cu ce s-a întâmplat în Irlanda, de exemplu. Există aici două viziuni. Unii resping străinii. Mulţi au nevoie însă de imigranţi, mai ales pe partea de agricultură.

Visul unui grec este să lucreze la stat. Cum vă explicaţi?
Nu am simţit asta la generaţia nouă. La cei mai bătrâni contează însă stabilitatea. Asta şi un anumit număr de privilegii extra-salariale.

Comparativ cu România sunt mai multe impozite de plătit aici?
La noi structura generală e destul de simplă. Aici ai taxare pe trepte de câştig. Tocmai de aceea declară toţi plafonul minim.

Am auzit o teorie – cetăţeanul e lăsat liber pentru ca el să investească taxele neplătite în consum, banii revenind la stat sub formă de tva.
E un model de dezvoltare care nu prea are sens. E clar că e un salt destul de mare al bunăstării, faţă de acum 10-15 ani, dar e clar că nu e sustenabil. La un moment dat se formează o bulă, care se sparge.

Băncile greceşti nu urmează modelul austriac

Există investitori români in Grecia?
Mai degrabă sunt mici întreprinzători, care au magazine, restaurante. Mai sunt câteva extensii ale unor firme de transport.

Grecii deţin un loc onorabil în topul investitorilor străini din România...
Da, dar nu sunt chiar aşa de sus comparativ cu aşteptările lor, în termeni de piaţă.

Interesul lor nu mai e la cotele de altădată?
Nu mai e ceva nou. Ei sunt obligaţi oricum să investească pentru că Grecia are o economie limitată. Are nevoie de expansiune în exterior. De aceea cred ca interesul se menţine. După începutul crizei, sigur, începusem să dăm şi peste persoane pesimiste.

Şi-au pus investitorii greci problema retragerii din România?
Nu cred. Dacă aş face o cotă a exuberanţei, România e o destinaţie de afaceri mult mai entuziast văzută decât Grecia.

Există pericolul ca băncile greceşti să-şi retragă banii din fililale din România?
Nu cred. Capitalul subscris de băncile greceşti în România e mai mare decat capitalul subscris de băncile austriece. Ei au adus bani în ultimele luni. Asta arată că nu vor să se retragă. Dacă ar fi vrut asta nu şi-ar fi majorat investiţia.

Au totuşi probleme cu creditele neperformante...
Au probleme mari, aşa e. Şi e clar că au o oarecare presiune să cumpere euro-obligaţiuni greceşti. Ceea ce nu e un business rău.

Dar nici foarte bun...
Dacă ne uităm pe ultimele mişcări în zona asta, vedem că cererea există. Până la urmă asta e toata discuţia – faptul că Grecia este în zona euro le oferă o garanţie implicită.

Şi dacă europenii îi scot din zona euro?
E foarte greu. Asta ar însemna să provoci un şoc. Toţi s-ar întreba atunci cine urmează. În momentul în care ai o reacţie în lanţ, n-ai de unde să ştii unde s-o controlezi.

Oficialii europeni le-au arătat totuşi pisica grecilor. „Vedeţi că euro nu e bătut în cuie la voi în ţară”.
E clar că există presiune. UE foloseşte criza asta pentru a produce schimbare, dar trebuie să ai grijă să nu distrugi şi pieţele. Pentru că percepţia este egală cu realitatea în situaţiile astea. Se vede totuşi un trend pozitiv în evoluţia măsurilor pe care guvernul grec le adoptă.

Nu e doar problema statului elen. E şi o chestiune de chimie socială
Exact. Trebuie să comunici cu populaţia, să le explici oamenilor. Şi cred că şansele ca grecii să înţeleagă sunt mai mari acum decât erau în urmă cu şase luni.

Sandero atacă piaţa elenă

Credeţi că lucrurile se îndreaptă sau vor mai merge o perioadă spre rău?
Grecia va mai fi într-o zonă de instabilitate. Este foarte evident că vom vedea în continuare presiunea UE

Cum merg relaţiile economice dintre Bucureşti şi Atena?
Anul trecut am avut un comerţ bilateral cu un oarecare deficit de balanţă. Importam mai mult decât exportam. Vorbim cam de 130 de milioane de euro, ceea ce nu e mult. Cooperare există, acum vom avea şi o acţiune de branding pentru Dacia. Sandero prinde bine, au vândut vreo 50 de maşini în ultimele luni, ceea ce e bine pentru tipul acesta de piaţă.

Din România, aţi simţit îngrijorare vizavi de situaţia Greciei?
Există, dar în ultima lună România s-a decuplat ca percepţie de Grecia. Se vorbea de un efect de domino, care există, desigur, pe pieţele emergente. La momentul asta însă, cred că ne-am decuplat.

Sunt totuşi  puncte comune societăţilor noastre. Pofta de consum necontrolat, o îndatorare care creşte, plus evaziunea fiscală.
Dar structura economică e diferită. Nu suntem în zona euro. Am putea spune că Grecia e lecţia de învăţat în perspectivă, pentru perioada de peste 10-15 ani. Dar datele fundamentale actuale sunt diferite. E clar însă că există un interes foarte mare în România pentru situaţia de aici. Ca să poţi să fii credibil, trebuie să fii şi performant, asta trebuie să învăţăm din ce se întâmplă în Grecia.