România şi valorile ei: La pomul lăudat, du-te cu toporul!

Să începem chiar cu directorul de program. Gabriela Iorga se descrie ca o persoană căreia "nu i-a plăcut niciodată să iasă în faţă" şi chiar s-a considerat şocată după ce a fost contactată de evz.ro pentru un episod din "Aurul Cenuşiu". În spatele modestiei din vorbă, stă însă o profesionistă desăvărşită, renumită pentru studiile despre aerosoli şi formarea norilor. O dovedeşte CV-ul său, care ne prezintă o româncă de 39 de ani care este doctor în fizica atmosferei şi a fost selectată, în 2003, de Universitatea Tehnică din Viena pentru un amplu studiu despre efectele aerosolului. Încântaţi de rezultatele studiului, irlandezii au încercat să o "fure" pe preţioasă cercetătoare. I-a refuzat însă scurt, motivând că vrea să aplice ce a învăţat la Viena în România.

A vrut un proiect pentru România

"Toţi au un timp pe acest pământ. Şi e important ce faci în acest timp şi ce laşi în urma ta. În 2003, am plecat la Viena cu dorinţa de a acumula, de a-mi completa cunoştinţele acumulate la Bucureşti. Simţeam că pot progresa şi am făcut-o. Am primit o ofertă de post-doc (n.r. studiile postdoctorale) de la un renumit profesor din Galway, Irlanda. I-am spus profesorului că îi mulţumesc, însă i-am comunicat că am o poziţia la Universitatea din Bucureşti şi vreau să fac un proiect la mine în ţară", rememorează profesoara acele momente, în care a luat o decizie cu sufletul şi poate mai puţin cu mintea.

Aşadar, s-a întors în ţară şi a propus un proiect cu mult superior celui pe care îl realizase în Austria. Mai mult, proiectul austriac putea servi ca bază pentru cel din România, scutind astfel câteva dintre cercetările preliminare.

Echipă de cercetarea de vis, considerată incompetentă

A strâns alături o echipă compusă din cercetători români de top, iar entuziasmul i-a crescut şi mai mult când reputaţi oameni de ştiinţă pe care îi cunoscuse în Austria şi-au manifestat intenţia de a veni pentru a pune umărul la proiect. "Aveam un doctor în fizică, unul în chimie (bioremediere), un doctor în biologie şi unul în matematică, plus un grup preţios de studenţi", spune Iorga. Totul părea perfect şi nimeni nu se aştepta la decizia finală a Consiliului Naţional al Cercetării din Învăţământul Superior (CNCSIS).

Proiectul a fost respins, după o evaluare ambiguă, în care Iorga era prezentată - citind printre rânduri - drept o incompetentă cu diplome. Altfel cum se poate înţelege includerea sintagmei "pomul lăudat" în motivarea refuzării finanţării. În timp ce acest proiect era respins, cercetătoarea vorbea despre alte proiecte de gen, care ar putea fi derulate în România. Colegi din Slovenia şi Estonia se oferiseră să se alăture echipei din România.

Proiect prea ambiţios

Totul a murit însă brusc şi, probabil, aerosolii vor fi studiaţi pentru alţii.

"Evaluarea menţionează că proiectul este prea ambiţios şi că echipa de cercetare nu îl poate duce la bun sfârşit.  [...] În ultimii doi ani s-a muncit pe brânci şi când eram în stadiul de a începe cercetarea propriu-zisă, totul a fost oprit. Am fost susţinută de doamna Aurora Neagoe, de domnul Virgil Iordache (de la Facultatea de Biologie), de Paulina Marian (Facultatea de Chimie), de decanul de la chimie, Dumitru Oancea, toţi profesori de renume, dar nu a fost de ajuns", încheie Iorga, care este nevoită să tragă o concluzie tristă:

"Din toate acestea, eu înţeleg că sistemul românesc nu vrea performanţă" - Florentina Gabriela Iorga, Lector dr. al Facultăţii de Chimie, Universitatea Bucureşti.

Echipa s-a destrămat, ceilalţi membri găsindu-şi rapid alte proiecte. Acum, nici dânsa nu se mai miră că absolvenţii de top pleacă din ţară. "Puţini rămân", spune dânsa. Se gândeşte să aplice acelaşi proiect în altă ţară. Ofertele au început deja să apară şi, după experienţa din ţara natală, pare dispusă să accepte una dintre ele.

"E o cercetarea fundamentală pe care nu am vrut să o fac la nemţi, francezi, austrieci. Am vrut să o fac în ţara mea, pentru că reprezentam Universitatea Bucureşti. După proiectul din Austria, cei de acolo mă considerau una de-a lor. Mi s-a părut nostim, dar cred că ei m-au apreciat".

Despre aerosoli

Împreună cu gazele de seră, aerosolii joacă un rol esenţial în procesul schimbării climatice. Ei conţin particule care absorb radiaţii şi particule care împrăştie radiaţii. Dar conţin şi o mare bucată de materie pe care chiar şi evoluata ştiinţă a prezentului nu poate să o identifice. Aceasta este marea provocare a acestei bucăţi interesante a ştiinţei: să observe cum influenţează atmosfera această materie necunoscută. O încălzeşte sau o răceşte? Un studiu în acest sens a realizat Gabriela Iorga în Austria, pentru care a fost "adoptată" de suflarea cercetătorilor de la Viena.