Vineri, 30 Septembrie 2011. 2382 vizualizări, 80 comentarii, 1 vot
Românii au talent: zbor supersonic, cu apă oxigenată
15 ingineri construiesc primul avion supersonic românesc – IAR 111 Excelsior. Aparatul ar trebui să zboare cu 3.500 km/h. Luni a fost testată cabina, iar avionul va fi gata până la sfârşitul anului.
Dumitru Popescu avea 21 de ani şi era student în anul doi la Politehnică atunci când, alături de câţiva colegi, a gândit măreţ şi a înfiinţat Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA). Acum, trebuie să demonstreze că numele asociaţiei e pe deplin meritat. Pentru asta, un aparat românesc trebuie să ajungă în spaţiul cosmic.
MULTIMEDIA
VIDEO evz.roVezi mai multe
Primul avion supersonic românesc
Primul avion supersonic românesc va fi puţin mai mare decât avionul militar american F 14 şi va ajunge la viteze de 1.900 de km/h cât timp poartă o rachetă şi de circa 3.500 de km/h fără rachetă.
Robot românesc pe Lună
Banii au fost mereu o problemă pentru ARCA. Devizei "Gândeşte măreţ!" i s-a alăturat o sintagmă pragmatică: "Nu te întinde mai mult decât ţi-e plapuma". Băieţii de la ARCA au găsit, însă, şi finanţări, în prezent fiind susţinuţi de o mare bancă, dar şi de câteva firme.
Au intrat chiar într-o competiţie gândită şi finanţată de gigantul internetului, Google. Lunar, X Prize va premia cea mai inteligentă echipă care va duce pe Lună un roboţel capabil să se deplaseze 500 de metri pe suprafaţa selenară şi să trimită imagini foto şi video surprinse în timpul misiunii.
Laboratorul de la Vâlcea
Premiul, unul uriaş: 30 de milioane de euro. Însă, în timp ce alte echipe îşi permiteau să închirieze sau să cumpere şi să modifice o rachetă pentru a-şi trimite robotul pe Lună, ARCA a fost nevoită să construiască pas cu pas. Aşa că, de vreo şapte ani, un grup de ingineri (unii chimişti, alţii electronişti, alţii specialişti în motoare sau aerodinamică etc) munceşte într-o clădire din Râmnicu Vâlcea pentru ca, până în 2015, micuţul robot să ajungă pe Lună. Acum sunt vreo 15, coordonaţi de Popescu.
Motor cu apă oxigenată
Pentru a pune robotul pe Lună, ARCA a ales următoarea variantă: să construiască o rachetă şi un aparat de zbor care să ducă racheta la altitudine. O cale grea, dar de-a lungul acesteia se puteau bifa multe premiere în aeronautică. Marea realizare a echipei este un motor fantastic, care funcţionează cu apă oxigenată, ceea ce înseamnă că în atmosferă vor ajunge doar vapori de apă şi oxigen. Nimic poluant.
După ce au lansat prima rachetă românească ce atinge altitudinea de 40 de kilometri - care va servi drept inspiraţie pentru racheta care va duce robotul pe Lună - inginerii ARCA şi-au propus să contruiască primul avion supersonic românesc.
Eforturile lor, pas cu pas, sunt expuse pe site-ul Google Lunar X Prize - unde poţi vedea cum bucăţi simple de metal devin piese de avion, dar şi că ideile bune te scutesc de o grămadă de bani.
Avionul vine la Crăciun
Luni, cabina avionului a fost testată în Marea Neagră. Un elicopter a dus cabina la 700 de metri altitudine şi a eliberat-o spre mare. Motorul-rachetă al paraşutei de recuperare s-a deschis la timp, iar capul de avion a amerizat cu bine. Cât de bine ne explică Dumitru Popescu: "Racheta Apollo (n.r. cea care a dus omul pe Lună) avea o viteză de 10 m/s la contactul cu apa. Cabina noastră a avut 7 m/s, un rezultat excelent. Gândiţi-vă că, în formula energiei, viteza este la pătrat. Aşa că o diferenţă de 3 m/s pare mică, dar nu e deloc aşa".
Odată cabina testată şi "calificată" pentru montarea pe supersonic, Popescu a putut anunţa şi data la care vom avea primul supersonic românesc. "Anul acesta va fi gata, aş vrea să îl prezentăm de Crăciun. Şi să îl testăm la anul", sună planul său şi al tuturor celor de la ARCA. Apoi continuă: "Nu e ceva obişnuit în România, dar noi vrem să gândim mare în continuare".
ZBOR-FULGER
Într-un minut, la 14 kilometri altitudine
"Acesta nu e motor de avion, e de rachetă", spune Mugurel Ionescu, cu mâna pe macheta primului supersonic românesc. Parapantistul şi balonistul e de zeci de ani în lumea zborului şi, privind proiectul ARCA, spune că avem în faţă cel mai sigur aparat de zbor de acest tip.
El îi va instrui pe cei aleşi să urce la bord. "E imposibil ca paraşutele să nu se deschidă. Sunt trei posibilităţi de acţionare. Piloţii au acces la manetele paraşutelor, dar există şi un sistem automat", spune el, în timp ce prezintă o paraşută de fabricaţie cehă, cu o suprafaţă de 105 metri pătraţi.
Motor de rachetă, dar temperaturi de oală la fiert
Ionescu este însă atras de motor, discuţia revine la această componentă. Motorul lui IAR 111 este făcut din materiale compozite, o premieră în aviaţie. "Datorită combustibilului folosit (apă oxigenată), temperatura din motor nu depăşeşte 400 de grade. E chiar mult mai joasă de atât", spune el.
Compozitele (răşinile, fibra de sticlă şi de carbon) nu pot rezista la temperaturi mai mari de 300-400 de grade. Motorul supersonicului va consuma tot combustibilul într-un timp foarte scurt, de aproximativ un minut. Însă, acest timp va fi de ajuns, cred specialiştii ARCA, pentru a purta racheta Haas II la o altitudine de 14 kilometri.
Pilotul şi navigatorul au "destul loc" în cabină
Rămas fără combustibil, avionul se va întoarce planând. Piloţii din cabină vor fi protejaţi de paraşutele de fabricaţie cehă. După misiune, cei de la ARCA vor să vadă avionul românesc expus la muzeu. Cei mai mulţi dintre cei prezenţi la conferinţa în care a fost anunţat rezultatul testelor cabinei au fost îngrijoraţi de dimensiunile acesteia. Ionescu are o altă opinie. "Lăţimea ta în umeri este de 50 de centimetri. În avioanele din această clasă, piloţii mai au maximum câte zece centimetri în stânga şi în dreapta. Deci 70. În zona pilotului, cabina aceasta are 1,4 metri lăţime", explică el.
CIFRE
Cum va arăta IAR 111 Excelsior
Cei de la ARCA s-au ferit să prezinte caracteristicile avionului supersonic construit la Râmnicu Vâlcea. Însă unele date le-au scăpat, altele le-am intuit noi.
Lungime. Cum cabina măsoară 5-6 metri şi reprezintă cam a şasea parte din aparat, deducem o lungime de 30-35 metri.
Viteză. Avionul va atinge 1.8 Mach în timp ce poartă racheta (circa 1.900 km/h) şi 2.8 Mach fără rachetă la altitudinea de 30 km (peste 3.500 km/h). Mach este rezultatul raportului dintre viteza aparatului de zbor şi viteza sunetului în mediul de zbor.
Forţe. Cei de la bord vor trebui să reziste la o forţă gravitaţională de 2G. Nu e o valoare mare. E comparabilă cu forţa pe care o întâmpină piloţii de Formula 1, dar mult inferioară celei pe care o îndură piloţii de acrobaţie. Aceştia din urmă sunt supuşi la 8-10G, riscând să nu primească suficient sânge în creier.
1.900 de kilometri la oră
va prinde avionul în timp ce poartă racheta spre altitudinea de 14 kilometri. Viteza sunetului, la nivelul mării, este de 1.225 km/h
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:





Spune-ţi părerea!
Ma, eu nu inteleg ceva. Deci avem o racheta legata de alta racheta la care ii spuneti avion. Principiul e ala normal, avionul asta fiind treapta 1. Ce nu integ eu e de ce in loc de avion cu aripi, cabina presurizata, 2 piloti etc (greutate, drag) nu au facut un simplu booster cum e la naveta spatiala, sau un etaj in plus la racheta care sa fie lepadat in apa. Exista vreo cerinta sa decolezi orizontal? chiar si asa se putea fara piloti. Fishy.
Definirea tipurilor de aparat de zbor e destul de ambigua si in aviatia mondiala. X-15 sau Me-163 erau tehnic rachete dar toata lumea le spune avioane, \"rachetele de croaziera\" sunt tehnic avioane fara pilot dar toata lumea le spune \"rachete\" sau \"missile\", \"naveta spatiala\" e un hibrid intre racheta si planor dar lumea ii spune \"naveta spatiala\", etc. Nu aici e problema celor de la ARCA. Problema lor e ca in toate filmele prezentate de ei nu am vazut NIMIC care sa ma faca sa recunosc vreun dispozitiv, material, concept folosite in aeronautica. In plus cu fiecare detaliu pe care-l vad la capsula aia am impresia de farsa, dar farsa facuta de necunoscatori. Un exemplu e detaliul din zona hublourilor. Altul e zona posterioara a carlingii. Nu vad nici un fel de feruri de prindere a \"carlingii\" de restul aparatului. La un aparat de clasa Mach 3 trebuia sa aibe niste prinderi zdravene de tot. Cifra de 2g in exploatare e nerealista pt. un avion cu performantele astea. Avioanele de pasageri sunt proiectate sa reziste cel putin la 2.5g cf. Part.25 din FAR Code. SR-71 era si el proiectat pt. 2.5 iar MiG-25 pt. 4.5g. Nu-mi fac probleme pt ei pentru ca nu va ajunge oricum la V si altitudinile povestite de ei. De fapt eu ma indoiesc f tare ca va zbura de vreun fel.
Definitia avionului nu este ambiguà.
O aeronava mai densa decât aerul, propulsata, si a carui sustentie este asigurata în mod principal de reactia aerodinamica contra unor suprafete fixe (OACI).
In rest, în sfârsit o pàrere competentà!
EVZ...aveti si voi parte la tzeapa pe care o trag flacaii astia de la ARCA de citiva ani de zile? Alta explicatie nu vad la insistentele voastre sa promovati escrocheria asta...Doua articole in 24 de ore? Va inteleg ca aveti simtul umorului deosebit de dezvoltat...dar sa faceti aceias gluma de doua ori intr-o zi e un pic cam mult.
deci escrocheria asta cu racheta e mai mare decat aia cu FNI-u =))))))))))))))))
\"Cei de la bord vor trebui să reziste la o forţă gravitaţională de 2G\"
Giculeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee!. pe planeta PAMINT forta de gravitatie poate sa aiba doar 1\"g\" (unul singur) cu usoare variatii intre ecuator si Polul Nord. Daca si la ARCA gravitatia medie are 9,8 m/s2 atunci forta asta de gravitatie a ta de 2\"g\" se poate intimpla doar pe o planeta de doua ori mai mare ca Pamintul. Vai de capul vostru. Poate ai vtut sa spui ca forta la care este supus echipajul e de doua ori mai mare ca gravitatia. Giculeeeeeeeeeeeeeeeee, exprimari din astea de scara blocului denota un profesionalism desavirsit.
\"g\" nu este forta ci acceleratia gravitationala.
Ai perfecta dreptate! Doar ca mai depinde si de tine ce vrei sa decelezi si cui aplici...
Baieteii astia stiintifici lucreaza cu multe g-uri, dar n-au auzit in viata lor de punctul g. Lor le sare banu din buzunar cu 1800 km/ora cand vine vorba de sex.
Si uite cum comenteaza toti neavenitii, toti habarnistii care vor sa se dea destepti fara sa aiba cu ce. Pai daca acceleratia gravitationala e 1g si acceleratia verticala a avionului este tot 1 g, cat e acceleratia totala? Ai?
Acceleratia unui avion este relativa, nu absoluta. Fiind o rezultanta fata de un sistem de referinta, raspunsul este dat de enuntul problemei: 1g
Forta pe care trebuie sa o suporte avionul este corespunzatoare acceleratiei de 2g, ca atare se poate spune ca este supus unei acceleratii de 2g.
@Lucian
Nu mai vorbesc de faptul ca o acceleratie verticala poate sa aiba doua sensuri ( în \"sus\" sau în \"jos\" este tot pe verticalà), dar acceleratia este o CONSECINTA a fortelor aplicate avionului cu rezultanta pe vectorul directiei.
Daca avionul are o acceleratie 1 g, forta gravitationala a influentat deja comportamentul avionului, sau curentii aerieni cu forta lor, deci el are o acceleratie 1 g fiindcà àsta este enuntul problemei
Am impressia ca în tot topicul acesta se confunda acceleratia cu forta.
Prea mult despici firul in 256. Pilotul trebuie sa suporte 2g si basta! Adica o forta egala cu masa proprie inmultita cu 2g.
Scuzà-mà, dar ai început comentariul cu \"habarnistii\".
Daca puneai problema în felul \"ce forta trebuie sa suporte avionul care are o acceleratie verticalà ascensionala de 1 g, asi fi putut da ultimul tàu raspuns\".
Dacà nu ai rigoare în enunt, nu pretinde un raspuns riguros.
In rest, mentin raspunsul meu la problema asa cum este enuntatà: 1g
Nota: nu o lua ca un atac personal (mai ales ca interventiile tale sunt pertinente), nici ca sa-mi etalez stiinta, dar sunt furnizor la Dassault Aviation, sunt pilot privat si aceste lucruri îmi sunt familiare si nu îmi permit confuzii.
@MirceaS
Nu o iau ca atac la persoana si multumesc pentru apreciere. Spui ca esti furnizor la Dassault? Ciudat, as fi putut sa jur ca esti un profesor pedant de liceu:)
Am câstigat Olimpiada de fizica (etapà judeteana) în clasa IX-a si a X-a de liceu, tocmai când domeniul principal era mecanica.
Poate de atunci mi-a ramas pedanta asupra subiectelor relative
:-)
nu ai inteles nimic, nu e vorba de 2 g gravitationali ci inertiali rezultati din manevrele aparatului. ia zi, daca te leg de o Katiusha si o lansez acceleratia ta va fi 1g?
Cind terminati cu SCAMUL asta?
Serios.
Deja aud ca ati testat avionul in Marea Neagra.
Am impresia ca n-ati inteles.
Aia de la Google n-au facut un concurs pentru desene animate.
In concluzie:
NU va mirati de ce va merge prost.
La asa specialisti, asa rezultate.
Cât de bine ne explică Dumitru Popescu: \"Racheta Apollo (n.r. cea care a dus omul pe Lună) avea o viteză de 10 m/s la contactul cu apa. Cabina noastră a avut 7 m/s, un rezultat excelent. Gândiţi-vă că, în formula energiei, viteza este la pătrat. Aşa că o diferenţă de 3 m/s pare mică, dar nu e deloc aşa\".
Gicule draga, la contactul cu apa conteaza variatia impulsul adica masa x deltaV . Valoarea astea este egala cu forta de deceleratie care se aplica echipajului. In formula asta viteza NU este la patrat. Chestia cu patratul este din alt capitol. Capitolul ala de la rusi cu trozneala pe pajiste. Acolo energia aia trebuie intradevar inmagazinata, de regula prin ceva deformare. La amerizare (ca si in cazul tau) energia cinetica se disipa in apa, o chestie fizica mult mai usor de realizat decit la trozneala cu pajistea.. Poate tre' sa-ti reamintesc ca apa este a doua substanta dupa hidrogen la capacitate de inmagazinare a enrgiei? Adica Gicule, tu si echipa ta habar nu aveti de cunostiinte alimentare si de fiecare data cind deschideti gura va dati cu mucii in ciorba. Si te-am botezat deoarece singura ta sansa ar fi sa-i dai o tzeapa lui Gigi Becali. Da' vezi ca si ala poate se prinde si atunci sa vezi trozneala cu pajistea...