Românii care au pus Universul pe hârtie

Astăzi, Ioana purta tricoul de olimpică. La Teheran, nu l-a purtat. La ceremonia de deschidere a fost în costum popular, iar, în rest, a fost nevoită să pună burkha pe cap şi să-şi acopere întreg corpul, conform tradiţiei musulmane.

"Suntem autodidacţi, elevi şi profesori"

Cu toate că vorbim despre o ştiinţă în dezvoltare, România a renunţat să mai ţină pasul cu ea în urmă cu ani buni. "Materia nu mai e în programă. A fost, dar s-a scos prin anii '90. Acum, suntem pregătiţi de profesorii de fizică şi matematică", explică Ioana, care tocmai a trecut în clasa a XII-a.

Urmează o întrebare firească din partea mea, legată de cum şi cine îl învaţă pe un pasionat de astronomie. "Suntem autodidacţi, atât ei, cât şi noi (n.r. profesorii, respectiv elevii)", vine sec răspunsul, alături de o argumentaţie: "Profesorul îmi oferă totul atunci când îmi aduce cartea care trebuie".

De aici, începe cantitatea de pasiune a fiecăruia. Numai că drumul spre performanţă nu este asfaltat nici măcar din acest loc. Şi asta pentru că, odată cu abandonul astronomiei, s-au pierdut şi specialiştii. Aşa se face că, în ultimul timp, cărţi româneşti de calitate în acest domeniu nu s-au mai tipărit. "Avem lucrări foarte bune, cum sunt cele ale domnilor Chiş, Ureche sau Sandu, dar ele au apărut acum ceva timp şi nu mai corespund nivelului actual", după cum explică chiar medaliata de la Teheran.

Profesorii cu telescoape, elevii cu mintea deschisă

Înainte de plecarea în Iran, lotul s-a pregătit la Călimăneşti, unde s-a ajuns mai mult cu eforturi personale decât ministeriale. "Au venit profesori cu telescoape. Petru Crăciun, de la Fălticeni, a venit cu două, domnul Bica, de la Oradea, a adus încă unul şi ne-am pregătit la observare", spune adolescenta, pentru care viitorul e sintetizat în trei iniţiale, pe buzele multora din generaţia ei: SUA.

Drumul spre America

Astăzi, eleva va primi rezultatele SAT-ului (Scholastic Aptitude Test - o probă standardizată pentru admiterea la colegiile şi universităţile americane) şi urmează să aplice la marile universităţi de peste ocean.

Ar vrea să facă cosmologie (acest profil nu există în mediul nostru universitar) sau fizică pură, iar primul dintre puţinele elemente care ar face-o să privească înapoi spre învăţământul românesc este "a doua sa mamă", profesoara de fizică de la liceul ei, Rodica Ionescu. "Mi-a plăcut fizica din clasa a şaptea, pentru că am realizat că explică lumea. Când profesoara din gimnaziu a văzut că m-a învăţat tot ce mă putea învăţa, m-a dus la doamna Ionescu. Dânsa ne pregăteşte pe toţi la fizică, într-un fel extraordinar", povesteşte Ioana.

"Lumea ne confundă cu astrologii"

Astronomia este o ştiinţă care are parte de o popularizare redusă în România. În faţa acestui val al ignoranţei, Observatorul Astronomic a propus o serie de evenimente menite să atragă publicul spre aceast extrem de interesant domeniu. Dar efortul lor nu este dublat de nimeni, astfel încât "lumea ne confundă cu astrologii", după cum exemplifică chiar Ioana.



Ignoranţa se vede şi la un alt nivel. India, ocupanta locului secund la competiţia din acest an, îşi alege olimpicii din 20.000 de elevi. Noi din 100, aşa că ar trebui să ne uităm la performanţa Ioanei şi a colegilor ei ca la o minune. Una care se va repeta cu greu dacă nu investim în aceşti tineri pentru care şcoala nu înseamnă doar un simplu drum la şcoală şi înapoi acasă.

Cinci elevi, patru medalii şi un premiu special

România a avut cinci reprezentanţi la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, găzduită anul acesta de capitala iraniană Teheran.

Ioana Zelko şi Marius Constantin, de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, au cucerit medaliile de aur. Ultimul este un obişnuit al marilor premii, fiind laureat cu aur şi la Olimpiada de Fizică din acest an, găzduită de Mexic.

Argint la Teheran au primit doi elevi din Constanţa şi Bârlad, Miruna Oprescu (liceul "Ovidius") şi Vlad Dumitru Mărgărint (liceul "Gh. Roşca Codreanu"). Miruna a primit şi un premiu special, pentru cea mai clară redactare a unei teze la proba teoretică.

În fine, Kruk Sandor, de la Colegiul Naţional băimărean "Vasile Lucaciu", a primit o menţiune, la mică diferenţă de bronz. În urma acestui rezultat, România a ocupat locul trei, după Iran şi India.

Fabrica de olimpici din Dristor

Deşi înfiinţat în urmă cu 14 ani, liceul privat în care învaţă Ioana Zelko a ajuns o adevărată concentraţie de olimpici. Numai anul trecut, 19 elevi de la Liceul Internaţional de Informatică au cucerit medalii la Olimpiadele mondiale.

În ultimii zece ani, liceul se poate lăuda cu circa 140 de medalii la olimpiadele internaţionale, potrivit directorului Ahmet Aki. Pe lângă elevii care plătesc taxa de şcolarizare (3250 de euro), ajung aici şi cei mai buni elevi din întreaga ţară. Tactica este racolarea elevilor care se remarcă la competiţiile din gimnaziu şi oferirea de burse complete. Aşa a ajuns să studize aici Ioana, ai cărei părinţi, ambii funcţionari, nu şi-ar fi permis să plătească taxele.

Tot astfel a ajuns aici Marius Constantin, "transferat" din Corabia şi cazat la internatul liceului.