Românii le pun romilor lenevia-n frunte | VIDEO

În timp ce majoritatea populaţiei nu respinge posibilitatea apropierii de etnia romă, reticenţa creşte pe măsură ce relaţiile presupun interacţiuni personale şi contact direct. Romii, în schimb, nu au o atitudine de respingere faţă de celelalte etnii. Totuşi, în ultimii şapte ani, distanţa socială faţă de minoritate s-a redus, ponderea non-romilor care consideră că relaţiile dintre români şi romi sunt de colaborare crescând de la 26%, în 2002, la 41%, anul acesta. Mai mult, potrivit sondajului, majoritatea românilor chestionaţi nu cred că romii reprezintă o ameninţare.

Madonna a avut dreptate

Reacţia publicului care a huiduit mesajul antidiscriminare transmis de Madonna, pe scena din parcul Izvor, la concertul din 26 august, arată, însă, larga răspândire a prejudecăţilor privind etnia romă, crede Mircea Toma, expert în programul guvernamental SPER (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă), în cadrul căruia a fost realizat sondajul IMAS.

„Faptul că 20% dintre români nu vor romi în ţară mi se pare foarte grav”, a declarat acesta, subliniind că Madonna avea dreptate, chiar „avem probleme de discriminare”. Proporţia schimbării în bine, din ultimii şapte ani, este evidentă, dar insuficientă, a mai precizat acesta.

Totuşi, cercetarea reliefează că situaţiile de prietenie, colegialitate şi vecinătate, sau interacţiunile economice, accentuează nivelul de toleranţă al românilor faţă de romi.

Clişeele asociate romilor

Expresii ca „te îneci ca ţiganul la mal”, „vorbeşti ca la uşa cortului”, „a se ţigăni”ş.a., devenite clişee lingvistice, indică, de fapt, rezistenţa şi perpetuarea stereotipiilor despre romi. Doar 26 % dintre românii interogaţi nu au folosit astfel de expresii, potrivit sondajului. De asemenea, românii consideră că termenul de „ţigan” nu este jignitor – 52%, peste 90% dintre ce chestionaţi recunoscând că aşa le spun romilor.

Televizorul păcăleşte poporul

Imaginea despre romi transmisă prin intermediul mass media este, în mare parte, discriminatorie, promovând stereotipii negative. Mulţi români care văd la televizor romi purtând lanţuri de aur îi etichetează ca bogaţi, deşi 91% dintre aceştia au un status social modest şi doar 2% sunt foarte înstăriţi.

Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) a cercetat, în cadrul acestui proiect guvernamental, percepţia despre romi transmită la jurnalele de ştiri ale Antena 1, Antena 3, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV şi TVR1, între decembrie 2008 şi iunie, anul acesta. Au fost cercetate şi stereotipiile promovate în presa tipărită, fiind analizate Adevărul, Click, Evenimentul Zilei, Libertatea, Jurnalul Naţional şi România Liberă.

Mai mult de jumătate din ştirile de televiziune analizate au fost negative la adresa romilor, cele mai multe abordând teme ca migraţia, infracţiunile şi violenţa. În presa tipărită, numărul articolelor ponderate este mai mare decât al celor negative. Ultimele şase luni din agenda media româneşti au fost dominate de teme puţine, dar obsesive: migraţia (cu infractorii ei romi, nu neapărat români), infracţionalitatea (cu romii sau ţiganii care sfidează ordinea socială) sau actele de violenţă (cu ţiganii lor bătăuşi care iau cu asalt spitalele şi străzile insalubre de la periferiile marilor oraşe).

Faţă de ultima cercetare similară, s-a observat o lentă atenuare a exprimării abrupte a jurnaliştilor, crede Mircea Toma, mai ales pentru că unele redacţii au implementat schimbări de politică editorială.