Românii merg din nou la cinema

Ale celor din marile oraşe, pentru că în majoritatea localităţilor mici nu mai funcţionează niciun cinematograf. Box-office-ul a înregistrat creşteri în întreaga lume, în an de criză - Hollywoodul estimează un record de 10 miliarde de dolari - iar ritmul acesteia în România este spectaculos.

„Mallurile sunt magnet pentru tineri”

• Potrivit unor statistici provizorii, realizate de Agenţia Champions, care monitorizează box-officeul românesc, în 2009 s-au vândut cu aproape 40% mai multe bilete decât în 2008, la cele 182 de filme care au rulat în premieră.
  
  
• Sălile de cinema au vândut 4,6 milioane de tichete, faţă de 3,5 milioane acum doi ani.

• Mai mult, încasările au crescut cu circa 60% şi ajung la 78,2 milioane de lei, faţă de 46 de milioane. Cifrele sunt valabile numai pentru filmele care au avut premiera în 2009, nu şi pentru cele lansate în 2008, dar care au continuat să ruleze şi anul trecut.

În următorii zece ani, proprietarii de săli speră să ajungă măcar la jumătate din cifra pe care o consemna Anuarul pe 1990, şi anume peste 130 de milioane de bilete.

„Mallurile sunt magnet pentru tineri, pentru că cinema-ul la mall nu înseamnă doar urmărit de filme, înseamnă ieşit în oraş, socializare, shopping, e reţeta care a salvat cinema-ul american în anii ’80 şi a ajuns, în sfârşit, şi la noi”, spune Constantin Fugaşin, directorul Agenţiei Champions.

• Conform Anuarului Statistic al Cinematografiei, în 2008 existau 75 de cinematografe şi 136 de ecrane în toată ţara, cu 46.782 de locuri în total. Numărul lor a depăşit 150 în 2009, numai în Capitală deschizându-se alte 21 de săli, la AFI Cotroceni.

• În 2010, Cinema City - cel mai mare operator de cinematografe din Europa Centrală şi de Est - va deschide încă 15 săli la Sun Plaza, în Capitală, şi 10 la Arad. În reţeaua RADEF, numai 38 de săli mai sunt deschise, multe dintre ele puţin frecventate, din cauza e chipamentului învechit şi a problemelor privind încălzirea.

„Cred că românii au început, datorită confortului, să simtă că filmul este spectacol pe marele ecran, şi nu pe calculator”, spune Oana Stoenescu, directorul ca sei de distribuţie Roimage 2000.

3D-ul a salvat filmul

Pe lângă dezvoltarea reţelei de multiplexuri, 3D-ul e un alt element responsabil pentru întoarcerea românilor la cinema. Cum efectul nu e „disponibil” şi pe laptop, amatorii de film sunt nevoiţi să ocupe un loc la cinema.

„Fără să am date precise, cred că 3D-ul este într-o destul de mare măsură responsabil de creştere, dat fiind că efectul 3D veritabil nu poate fi obţinut, trăit deocamdată decât în cinematograf, ceea ce înseamnă că pirateria - care afectează semnificativ succesul unui film - este inutilă în cazul acestor pelicule”, declară Corina Gonteanu, director de marketing Cinema City România.

Pe de altă parte, din cauza crizei, distracţiile costisitoare au fost înlocuite cu un tip de divertisment mai ieftin. „Industria ci nematografică mondială a avut, de altfel, istoric vorbind, perioade de vârf care au coincis cu crizele economice”, subliniază Gonteanu.

Preţul, sub media europeană

Din decembrie, toate proiecţiile în sala IMAX de la AFI Cotroceni - un ecran de zece ori mai mare decât unul obişnuit - se ţin cu casa închisă, deşi preţul unui tichet depăşeşte 30 de lei. Pentru mulţi, mersul la cinema rămâne, din acest motiv, un mic lux.

„Preţul unui bilet este cu mult sub media eu ropeană sau chiar a celei din regiune, deci îmi este greu să cred că va scădea, cu atât mai mult cu cât este nevoie de investiţii în infrastructură şi în promovarea filmelor, ambele dependente de încasări”, adaugă Corina Gonteanu.

Una dintre consecinţele creşterii din 2009 - piaţa ar valora 20 de milioane de euro - este aceea că deal-urile cu marile case de distribuţie din afară se vor încheia în alţi termeni. „Pentru distribuitori şi pentru proprietarii sălilor activitatea devine profitabilă. În acelaşi timp, piaţa este privită mai atent şi cu mai multă încredere atunci când e vorba de a aduce filmele cât mai devreme, de dorit concomitent cu SUA şi vestul Europei”, spune Oana Stoenescu, de la Roimage.

PROFIT

Doar 1,9% pentru filmele româneşti

Din cele 78,2 milioane de lei încasate anul trecut, un procent infim le revine filmelor româneşti: aproximativ 1,9% pentru cele 16 premiere autohtone, mai exact peste 1,5 milioane de lei. Asta în condiţiile în care liderul box-office-ului autohton pe 2009, „Epoca de gheaţă 3. Apariţia dinozaurilor”, a strâns nu mai puţin de 6,8 milioane de lei (1,6 milioane de euro).

În consecinţă, toate producţiile româneşti lansate anul trecut au reuşit să adune 20% din cât a încasat franciza americană. Cel mai vizionat film românesc, „Amintiri din Epoca de Aur 1” a avut, spre comparaţie, încasări de 354.629 de lei. Returnarea creditelor obţinute de la Centrul Naţional al Cinematografiei pentru producţie - dacă filmul nu are, în schimb, încasări consistente pe piaţa externă - este astfel imposibilă. În 2008, piaţa era cu aproximativ 95% mai mică faţă de primul an de după Revoluţie.

• Numărul de spectatori a scăzut continuu din 1990 încoace, singurii doi ani de relativă creştere - în afară de 2008 - fiind 2001 şi 2002. Cele mai mici cifre s-au înregistrat în 2005, 2006 şi 2007, când s-au cumpărat în jur de 2,8 milioane de bilete pe an.