Comerţul electronic, o piaţă de 250 de milioane de euro

Marius Ghenea: Toate segmentele de business sunt afectate într-un fel sau în altul de criza economică, iar comerţul online nu poate face excepţie. Diferenţa faţă de comerţul tradiţional este totuşi că există o dinamică mai bună a comerţului electronic, deoarece cumpărătorii din România se îndreaptă din ce în ce mai mult către acest mod de achiziţie a bunurilor şi serviciilor necesare în piaţa de consum.

Mai ales în această perioadă de criză, simplitatea şi eficienţa achiziţiilor online sunt argumente foarte convingătoare pentru consumatori. Estimăm piaţa e-commerce românească în 2009 la circa 250 de milioane de euro, în creştere cu circa 20% faţă de anul trecut.

Câte magazine online româneşti există în acest moment şi care va fi numărul lor la sfârşitul anului?
Nu există o statistică precisă, deoarece sunt multe magazine online care au o activitate destul de redusă sau sunt la începutul afacerii, piaţa este încă extrem de emergentă, mai ales pe anumite categorii de produse.

Estimăm că există circa 1.000 de magazine online în România, iar numărul lor nu va creşte până la sfârşitul anului, deoarece, pe măsură ce unele magazine online noi vor intra în piaţă, altele vor ieşi.

Care sunt cele mai cumpărate produse pe Internet?
Ca şi segmente mari de produse, cel mai important este segmentul IT, cu notebook-uri, monitoare, după care urmează piaţa produselor electronice şi electrocasnice, televizoare, produse albe, media, inclusiv cărţi, bilete, concerte, evenimente sportive şi altele.

Dacă luăm în calcul şi biletele de avion, cu siguranţă că şi acest segment al ticketing-ului online este unul cu valori semnificative.

La cât estimaţi numărul cumpărătorilor online şi cu ce frecvenţă cumpără aceştia?
Numărul cumpărătorilor online este foarte greu de calculat, deoarece acei cumpărători care sunt deja familiari cu achiziţiile pe Internet, nu cumpără doar de la un singur magazin online, ci de la mai multe, câte un magazin pentru fiecare categorie de produse, ţinând cont de specializarea acestora.

Estimăm că circa 10% din utilizatorii de Internet din România au deja o experienţă de shopping online, cu o frecvenţă care variaza de la o singură achiziţie, până la achiziţii lunare, însă acest procent foarte mic, oferă un potenţial foarte mare de creştere, ţinând cont de ceilalţi 90%, care încă nu folosesc Internetul pentru tranzacţii e-commerce.

Care este portretul cumpărătorului român care apelează la Internet?
În acest moment, profilul principal, deşi acesta diferă semnificativ de la o categorie de produse la alta, ar fi următorul: vârsta cuprinsă între 25-40 ani, white-collar, cu job de birou, studii medii şi superioare şi venituri medii.

Cu privire la repartiţia pe sexe, deşi iniţial cumpărătorii erau preponderent barbaţii, în ultimii doi ani, situaţia a devenit echilibrată, ţinând cont că femeile sunt deja cumpărătorii online majoritari pentru unele categorii de produse, precum electrocasnice, fashion sau cadouri.

Dacă ar fi să întocmim un top al primelor 10 oraşe din România, de unde provin cei mai mulţi cumpărători, care ar fi acestea?
În general, shopping-ul online respectă din acest punct de vedere topul marilor oraşe din România. Nu există devieri semnificative de la regula populaţiei, astfel încât Bucureştiul este, la mare distanţă, cea mai importantă piaţă e-commerce din România, iar pe următoarele poziţii sunt oraşele mari ale ţării, respectiv Timişoara, Cluj, Constanţa sau Iaşi.

Cum va arăta comerţul electronic peste cinci ani, în România?
Cred că, în România, comerţul electronic prezintă o diferenţă de câţiva ani în urma celor mai mature pieţe e-commerce din noua Europă, precum Polonia şi Cehia, aşa încât estimăm că piaţa de la noi va arata asemănător cu aceste pieţe în următorii cinci ani.

Cu siguranţă, pe anumite componente e-commerce, România poate evolua mai rapid decât ţările respective, însă numai timpul va confirma această presupunere.

Cât la sută dintre cei care fac cumpărături online apelează la site-urile străine şi cât la sută la cele româneşti?
Nu avem o estimare cu privire la acest breakdown, deşi ştim că sunt cumpărători români care apelează la site-uri e-commerce din străinătate.

Cred însă că în măsura în care produsele respective sunt disponibile şi la un furnizor e-commerce din România, achiziţia locală oferă avantaje clare legate de modalităţile de plată, site-urile din străinătate nu acceptă plata ramburs, relaţia cu comerciantul, dacă sunt probleme de garanţie sau dacă apare solicitarea de returnare a produselor, şi nu în ultimul rând, costurile şi timpul achiziţiei, pentru că uneori logistica internaţională este destul de complicată, costisitoare şi de durată, motiv pentru care multe site-uri din străinătate nu asigură livrare în România.

Cum afecteaza devalorizarea din ultima perioadă a leului comerţul electronic?
Ca orice componentă a retail-ului, şi e-commerce-ul este afectat de devalorizarea monedei naţionale, deoarece majoritatea produselor comercializate sunt produse de import.

Şi chiar dacă ar fi produse locale, în structura lor de cost intră multe componente la care revenirea este tot euro, precum combustibil, energie, etc., aşa încât chiar şi dacă nu ar fi produse de import, ele tot ar fi afectate de fluctuaţiile valutare.