Roşia Montană, mină de aur pentru aleşii locali

Banii ajung, printre altele, la firme controlate de actuali sau foşti aleşi locali, judeţeni ori ONG-uri, care ar avea astfel tot interesul să susţină derularea exploatării aurifere.

 În plus, printre angajaţii RMGC figurează consilieri locali sau, dacă nu ei, rude ale acestora. Oficialii se apără spunând că în zonă se găseşte foarte greu de muncă, dar în această situaţie, pentru compania minieră drumul spre obţinerea diverselor avize nu pare a fi greu.

Un exemplu este cel al consilierului judeţean Adrian Dumitru Bendea (PDL), care este membru în Consiliul de Administraţie (CA) al RMGC, poziţie de pe urma căreia câştigă anual suma de 50.000 de lei, potrivit declaraţiei sale de interese completate în iunie 2009. În CA-ul companiei RMGC a fost numit la începutul anului trecut, cu mandat de patru ani, ca reprezentant al statului român (Ministerului Economiei - n.r.).

Pe de altă parte, el nu ezită să facă afaceri, prin firma Ady International Tran sport, cu compania unde trebuie să susţină interesele statului. „Toată lumea a lucrat cu RMGC. Colaborez cu ei de când au venit, din ’97, pe comenzi - transporturi oameni, marfă etc., în funcţie de necesităţi. Pentru oricine face comandă lucrăm, numai să fie, că aici în zonă e o problemă. Trebuie să dau la oameni de lucru”, explică Bendea. Potrivit datelor de pe siteul Finanţelor, firma a realizat în 2008 afaceri de 104.000 euro şi are cinci angajaţi.

Bendea spune că nu se află în conflict de interese: „Consiliul judeţean (CJ) nu dă nici un aviz pentru Roşia Montană, numai consiliul local dă avize. În CJ Alba nu s-a votat nimic, nici o solicitare de la RMGC”, ne-a spus el.

RMGC, în asociaţii care susţin proiectul

Totodată, Bendea este şi preşedintele Asociaţiei Patronale Munţii Apuseni. Organizaţia figura printre semnatarii unei scrisori deschise adresate recent autorităţilor de la Bucureşti, prin care se cerea demararea proiectului. Printre membrii asociaţiei figurează însă şi RMGC.

INTERESE

Şi sora primarului are contracte cu RMGC

Un alt semnatar al scrisorii menţionate mai sus este ONG-ul Pro Dreptatea, condus de Marcu Blăjan, consilier local în Roşia Montană până în 2008.

Despre Blăjan s-a scris în presa locală că a derulat afaceri cu RMGC, prin firmele sale, încă de când era consilier. „Bendea şi Blăjan au firme care ne fac servicii. Blăjan are singura firmă de construcţii de acolo şi a făcut lucrări pentru noi. L-am angajat să repare drumul din localitate. Bendea, întâmplător, transportă oamenii la dializă (prin firma Help Trans, unde administrator e soţia sa - n.r.)”, a explicat Dragoş Tănase, managing director al RMGC. Bendea spune însă că Help Trans nu are nicio legătură cu RMGC, ci are contract cu Nefromed, care la rândul ei ia banii de la Ministerul Sănătăţii, printr-un program al statului de susţinere a bolnavilor de diabet.

De asemenea, Dragoş Tănase a declarat că nu există consilieri locali angajaţi în companie. „Nu avem angajaţi consilieri locali la RMGC. Prin 2001-2002, în perioada iniţială, cred că au fost unele cazuri, dar de când sunt eu în companie, nu”, a declarat Tănase. Întrebat ulterior, punctual, de spre con silierul local Burean Toma (PSD), el a admis că e angajat al RMGC.

„Oamenii se apără de foame”

Alţi doi consilieri au rude apropiate angajate la RMGC: este vorba despre fostul primar Virgil Nariţa (PSD), al cărui frate se află pe statele de plată ale firmei, şi Eugen Bobar (PNL), care are doi copii angajaţi acolo. Primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, spune că aceştia nu se află în conflict de interse.

„Burean, Nariţa şi Bobar nu participă la deciziile care vizează RMGC, s-a votat în lipsa acestora”, a afirmat Furdui. De altfel, şi sora primarului are o companie care are contracte cu canadienii. „Sora are o firmă de trans porturi care prestează servicii pentru oricine e interesat din ţară”, admite, indirect, Furdui, spunând că nu e în conflict de interese. De altfel, şi sediul primăriei se află într-o clădire care aparţine tot companiei canadiene, căreia îi plăteşte chirie.

Furdui a explicat că singura firmă care a făcut angajări în aceste timpuri de criză este RMGC, iar în comună mai sunt vreo 10 SRLuri cu 2-3 angajaţi. El mai spune că „oamenii din comună abia se apără de foame, de la o zi la alta”.

ACUZAŢII

„Goldul şi-a fabricat societatea civilă”

Eugen David, preşedintele Asociaţiei Aurarilor Alburnus Maior, care contestă proiectul de la Roşia Montană, spune că susţinătorii acestuia sunt cumpăraţi de societatea care derulează proiectul. „RMGC şi-a fabricat singură societatea civilă, dacă nu a câştigat-o pe cea adevărată. ONGurile lor au sediile în clădirea RMGC, li se dau maşini, n-au nicio independenţă”, a afirmat David.

Directorul RMGC, Dragoş Tănase, spune însă că nu le-a cerut ONGurilor care au primit bani de la companie să semneze acea scrisoare deschisă: „Noi nu le punem condiţii ce să facă”. Eugen David îl critică şi pe ministrul economiei, Adriean Videanu: „El a venit cu ideea să se implice statul român, introducând proiectul în programul de guvernare. Cine mai controlează proiectul atunci? Se va spune apoi că şi statul e responsabil (în caz de dezastru ecologic – n.r.)”.

CONDIŢII

Producţia de aur să fie împărţită

Reprezentanţii Academiei Române au transmis ieri, într-un comunicat, că exploatarea aurului din Munţii Apuseni ar putea fi luată în considerare, cu unele condiţii. Una dintre ele este ca exploatarea să se facă în galerii şi nu în carieră deschisă, cu tehnologie care nu se bazează pe cianură.

De asemenea, relaţia dintre stat şi investitor ar trebui să se bazeze pe un contract de împărţire a producţi ei - utilizat la nivel internaţional şi mult mai favorabil statului -, nu pe concesionare. Astfel, după acoperirea cheltuielilor de investiţie şi operare, producţia să fie împărţită între stat şi investitor (statului revenindu- i până la 80% şi 20% firmei).

Oficialii Agenţiei pentru Resurse Minerale ne-au declarat însă că modificarea licenţelor de exploatare în general şi a celei încheiate cu RMGC, în particular, în sensul înlocuirii redevenţei miniere/taxei pe activitatea de exploatare cu împărţirea producţiei între titularii licenţelor şi statul român nu este posibilă în condiţiile prevederilor Legii minelor în vigoare.

ÎN PROCESE

Conflicte de interese

În 2002, zona unde se va derula exploatarea în Roşia Montană a fost declarată mono-industrială. La acel moment, mai mulţi consilieri locali, din cei 13 care au votat hotărârea de modificare a Planului Urbanistic Zonal (PUZ), se aflau în conflict de interese, deoarece ei înşişi sau rudele lor erau angajaţi ai RMGC.

Din acest motiv, hotărârea a fost contestată de ONG-uri şi anulată în instanţă, în 2008. Între timp însă, ea şi-a produs efectele, astfel că RMGC a putut trece la relocarea oamenilor din zonă. În februarie 2009, consiliul local a reaprobat PUZ-ul aşa cum a fost stabilit iniţial.

SUSŢINERE

ONG-uri pro-exploatare primesc bani pe proiecte

O parte din banii cheltuiţi până acum de RMGC s-au dus pe investiţii sociale, ajungând şi la ONG-uri care suţin proiectul. De pildă, Asociaţia Culturală Maghiară din Abrud sau ONG-ul Pro Roşia Montană, care au cerut recent autorităţilor de la Bucureşti demararea proiectului.

„Acest ONG susţine orice investitor, indiferent de unde e, pentru că e o oportunitate pentru dezvoltarea Roşiei Montane. Mina de stat s-a închis, tinerii nu au unde să lucreze, cei din Spania, Italia s-au întors, iar şomajul a urcat la 90%”, declară Andrei Jurca, preşedintele ONG-ului Pro Roşia Montană.

Întrebat dacă a primit bani de la RMGC, Jurca se fereşte să răspundă direct: „Noi lucrăm pe proiecte cu latură socială. De la oricine primim bani”. În plus, el a menţionat că are casa în zona afectată şi o va vinde „Goldului”.

RMGC declară că a investit în 2008 suma de 909.700 lei pentru diverse programe educaţionale, de asistenţă socială, de „bunăstare a comunităţii” - în infrastructură, servicii de transport local, internet-cafe sau reabilitarea monumentelor istorice. Pentru toate aceste iniţiative, compania a cheltuit până acum 39 milioane lei şi a bugetat încă 107,2 milioane lei.