Roxana Bojariu: Fiecare iarnă e unică în felul ei. Prima parte a iernii 2011-2012 a fost mai caldă decât în mod obişnuit, folosind ca referinţă intervalul 1961-1990. La nivelul României, luna decembrie a fost mai caldă cu două grade Celsius decât norma climatologică, iar luna ianuarie, în ciuda răcirii accentuate din ultima parte, a depăşit cu 0,6 grade Celsius media multianuală a intervalului de referinţă. A urmat apoi un interval de vreme severă, cu o trecere bruscă la temperaturi mult mai scăzute decât cele obişnuite pentru această perioadă a anului, cu episoade de viscol şi zăpadă abundentă ce au schimbat tabloul general după secetă pedologică.
De ce în ceilalţi ani nu s-a creat atâta isterie privind fenomenele meteo extreme?
În ultimele două decenii, iernile blânde şi foarte blânde au fost cele care au dominat peisajul şi asta nu doar în România, ci în întreaga emisferă nordică. Au fost şi câteva ierni cu episoade mai aspre, de exemplu 1995-1996, 2004-2005, 2009-2010. Dar ele au fost în minoritate şi nu s- au situat oricum printre cele mai grele ierni din întreg intervalul de observaţii meteorologice. Pe de altă parte, memoria publică funcţionează, fatalmente, pe perioade scurte - a fost şi atunci agitaţie pe scenă publică, dar se pare că noi, ca sistem social, nu reuşim să ne însuşim prea bine lecţiile trecutului şi să evoluăm. Există ghiduri, planuri, dar dincolo de ce-i scris pe hârtie, practica administrativă pare a fi departe de ce ar trebui să promoveze - interesul public şi interesul cetăţeanului.
Ce se va întâmpla în următoarele zile? Va fi din nou ger după aceste ninsori?
După expirarea codului portocaliu, informaţiile disponibile acum sugerează că temperaturile vor fi mai scăzute decât cele obişnuite pentru această perioadă a anului, chiar dacă nu vor mai fi episoade geroase care să atingă o intensitate deosebit de mare.
Aţi colaborat cu autorităţile şi le-aţi informat la timp asupra prognozelor?
Colegii mei de la Centrul Naţional de Prognoză şi-au îndeplinit exemplar atribuţiile, informând la timp şi pe canalele stabilite legal, atât opinia publică cât şi autorităţile.
INFORMĂRILE AU EXISTAT
"Specialiştii sunt hărţuiţi"
Autorităţile din Vrancea ştiau despre aceste avertizări?
Sigur că ştiau, conform atenţionărilor şi avertizărilor emise care ajung inclusiv la prefecturi şi primării, atât dinspre administraţia centrală cât şi din mass media.
Unde credeţi că greşesc autorităţile?
În opinia mea - şi acum vorbesc din punctul de vedere al omului obişnuit - cred că problema e că grija lor principală nu pare a fi interesul public şi interesul cetăţeanului. Pe de altă parte, cred că e îngrijorător că apar exemple când specialiştii sunt hărţuiţi şi se ignoră expertiza lor doar pentru că nu convine din punct de vedere politic. Un astfel de amestec al politicului este de rău augur pentru societatea noastră, însemnă involuţie nu evoluţie.
Cum ar fi trebuit să arate reacţia lor imediată?
Un bun factor de decizie adună în jurul lui specialişti cu expertize din domenii cât mai variate şi facilitează convergenţa efortului lor spre interesul cetăţeanului.
Este aceasta o iarnă normală?
Iarna nu s-a sfârşit încă. Până la acest moment, putem spune că, la nivelul ţării, preci pi taţiile au fost uşor sub norma climatică în decembrie 2011 şi peste norma climatică în ianuarie 2012.
DATE
Prognoza a arătat valori extreme
Climatologul Roxana Bojariu a mai precizat, pentru EVZ, că prognoza pe trei luni emisă la sfârşitul anului trecut menţiona că în România există posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp: "Termenul de prognoză pe trei luni e pretenţios. La acest interval de anticipaţie putem vorbi de estimare prognostică, într-un cadru probabilist dominant". Bojariu a mai spus că perspectiva meteorologică a iernii preciza şi faptul că are un caracter orientativ, aceste estimări sezoniere fiind permanent actualizate prin prognozele pe termen scurt.
CV
ROXANA BOJARIU, climatolog
- Este expert în climatologie dinamică;
- S-a născut pe 8 ianuarie 1962, în Bucureşti;
- În 1984 a absolvit Facultatea de Fizică cadrul Universităţii Bucureşti
- În 1999 şi-a luat doctoratul în geofizică;
- Din septembrie 1987, conduce departamentul de Climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie;
- A făcut mai multe cercetări şi studii în domeniul climatologic, la Universitatea Complutense, din Madrid.
"Noi, ca sistem social, nu reuşim să ne însuşim prea bine lecţiile trecutului şi să evoluăm.“
ROXANA BOJARIU, climatolog
Citiţi şi:
- Localnicii din Vrancea și-au săpat tuneluri prin nămeți. VEZI cum arată un sat îngropat în zăpadă!
- Coşmarul din nămeţi: românii care dorm în iglu
- Prefectul Vrancei a luptat cu iarna şi a căzut la datorie
- Viața printre NĂMEȚI. VEZI cum arată satele izolate de viscol din județul Buzău | FOTOREPORTAJ
- STRIGĂT DIN ZĂPADĂ: “Îmi moare copilul!”. VEZI povești cutremurătoare
Spune-ţi părerea!
Tovarasi stati la locurile voastre ! Vine incalzirea globala! Dar ca sa ne fie cald intai trebuie sa ne fie frig! LA fel ca bunastarea .Ca sa o percepem,intai trebuie sa saracim,iar cand revenim un pic mai sus de nivelul saraciei credem ca a venit bunastarea!
Komuniştii au fost deranjaţi de faptul că meteorologii o ţin într-una cu codul portocaliu, n-au vrut să pună măcar o zi cod roşu...
Haine marca - Catalin Botezatu
Laptopuri, tablete, xbox-uri, aparate foto etc LA CELE MAI BUNE PRETURI DE PE PIATA!
Cele mai bune idei de afaceri pe timp de criza!
EI VAD PRIMI FRIGUL
asa este
DACA UMBLA PORCU CU PAIU IN GURA MERCURUL TERMOMETRELOR VA SCADEA.
D-na Bojariu, oare cind voi vedea \"specialistii\" in meteorologie explicind cum se formeaza picaturile de ploaie (sau fulgii de zapada) intr-un nor, cum (de ce) unde si cu ce intensitate se formeaza ciclonii si anticiclonii, etc?
Cred ca niciodata.
Mai treci pe la scoala se invata la geografia de clasa a 8-a asta
?!?!?!?!?
Cu mine vorbesti?
Tu ai vazut ce am intrebat eu? Cunosti limba romana?
In ultima vreme au fost foarte multe discutii si dezbateri referitoare la schimbarile climatice dar nimic concret din punct de vedere al actiunilor de combatere. Unul dintre motivele lipsei de actiune este incapacitatea stiintei de a demonstra clar motivele schimbarilor climatice. Se spune ca este o incalzire globala, se dau tot felul de date, dar iarna 2009-2010 din emisfera nordica a fost una din cele mai dure din ultimii zeci de ani.
Incapacitatea stiintei de a prezice vremea, fie si pe perioade foarte scurte de timp duce de asemenea la inducerea sentimentului de neincredere si nesiguranta a guvernelor si a opiniei publice. Astfel, o stiinta care nu este capabila sa prevada vremea pentru nici macar trei zile nu poate convinge ca va fi in stare sa prezica vremea pe ani de zile.
Iarna din emisfera nordica, din sezonul 2009-2010 a accentuat si mai mult acest sentiment de neincredere. De altfel, in ultima vreme, s-a lasat linistea peste subiectul \"incalzirea globala\".
Totusi problemele ramin: inundatii catastrofale in unele regiuni ale globului, seceta extrema in altele, seceta urmata de ploi catastrofale, tornade, furtuni extrem de puternice, socuri termice de la o zi la alta, etc. Toate acestea au efece drastice asupra agriculturii si in ultima instanta asupra omenirii.
In cele ce urmeaza vreau sa va prezint o analiza personala asupra fenomenului de schimbare a climei.
In ultimii ani, pe masura ce fenomenele meteo au devenit din ce in ce mai violente, au inceput discutiile (foarte intense uneori) pe tema motivelor acestor modificari. A fost considerat drept principal \"vinovat\" de aceste probleme un gaz (CO2) a care ar genera un efect de sera care la rindul lui duce la incalzirea atmosferei (caldura de la Soare este evacuata mai greu).
Aici eu am citeva observatii importante:
1. Efectul de sera din atmosfera terestra nu este produs in principal de CO2, este produs de vaporii de apa.
2. Nimeni nu a facut nici o demonstratie credibila a relatiei dintre incalzirea atmosferei si fenomenele meteo extreme (valuri de caldura sau frig, ploi extrem de puternice, secete, etc).
De exemplu daca, global, temperatura atmosferei creste cu 1 grad Celsius, ar putea sa creasca minimele si maximele medii cu 1 grad Celsius ceea ce nu este foarte mult, fara sa avem fenomene extreme.
Aici, ca o alta observatie extrem de importanta, omenirea nu stie in acest moment cum se produce ploaia (sau fulgul de zapada) intr-un nor.
Discutii, ipoteze sint multe dar nimeni nu a produs ploaie (sau fulgi de zapada) in laborator. Formarea picaturilor de ploaie (sau a fulgilor de zapada) este un mister total pentru stiinta actuala. Acesta este unul dintre motivele principale a incapacitatii in prevederea vremii. Un nor are efecte importante asupra vremii la sol, norii joaca un rol extrem de important in clima Pamintului (numai ca sttinta nu poate prevedea cind se formeaza sau dispar).
3. Pina acum nimeni nu a studiat in mod serios schimbul de caldura pe care il are atmosfera cu alte sisteme (suprafata pamintului sau vidul cosmic).
Aceasta este greseala majora care s-a facut pina acum.
Nimeni nu a studiat pe unde intra si pe unde iasa caldura din atmosfera si cu ce viteze. Mai jos am facut o analiza a \"punctelor de intrare\" a caldurii in atmosfera si o idee despre viteza cu care intra.
La momentul la care scriu acest document nu am informatii despre modul in care iasa caldura din atmosfera.
Ceea ce noi denumim \"vreme\" este dat de acest bilantul energetic dintre: energia emisa de Soare, caldura care intra in atmosfera si caldura care iasa.
Aceasa ecuatie deosebit de simpla la prima vedere se complica enorm daca incepem sa studiem transformarile care au loc in atmosfera.
Viteza cu care se face transferul de caldura din atmosfera determina temperaturile, vinturile, uraganele, etc
Cine reuseste sa descifreze acest mecanism poate sa spuna ca poate prevedea vremea.
In momentul actual noi nu avem nici o sansa de a controla intensitatea energiei eliberate de Soare si nici viteza (si punctele) pe unde iasa caldura din atmosfera.
Ce putem noi e sa vedem cu ce ar fi putut afecta omenirea echilibrul climatic.
Tinind cont de observatiile de mai sus am inceput sa caut explicatii, pentru ca totusi fenomenele extreme sint, iar in ultimii ani s-au accentuat atit ca amploare cit si ca frecventa de manifestare. Pentru a gasi un raspuns plauzibil am incercat o comparatie intre situatia de acum si cea din anii 1800 (inainte de revolutia industiala).
Modificarile notabile care au aparut intre aceste doua momente:
1. Populatia a crescut de citeva ori.
2. Padurile au fost defrisate masiv, locul lor a fost luat de cimpuri pe care se practica agricultura.
3. Orasele s-au extins extrem de mult ca suprafata.
4. Infrastructura de transport (sosele, cai ferate) s-a extins extrem de mult.
5. Se foloseste preponderent combustibil fosil pentru nevoile energetice ale omenirii.
6. Consumul de energie pe cap de locuitor a crescut extrem de mult. S-a dezvoltat foarte mult turismul de masa (care era aproape inexistent pe la 1800)
a crescut extrem de mult circulatia oamenilor pe distante mici si medii (la si de la locul de munca, vizite, cumparaturi, etc).
Aceasta crestere a consumului de energie pe locuitor este sustinuta preponderent din energia solara din trecut, stocata in combustibilii fosili.
7. Consumul de hrana pe cap de locuitor a crescut foarte mult in unele parti. Se arunca foarte multa mincare (si asta din cauza ca este prea ieftina iar omul
\"modern\" nu simte efortul depus pentru obtinerea ei), se maninca foarte multa mincare (obezitatea a devenit o problema serioasa in foart multe state).
Consecintele acestor modificari:
1. Injectarea unor cantitati enorme de caldura de catre cimpurile agricole din cauza transformarii energiei solare in caldura.
Acesta este un fenomen care a scapat, in mod surprinzator, atentiei publice. Dupa parerea mea acesta este fenomenul determinant in problemele climatice
cu care ne confruntam noi acum.
Datorita ciclurilor vegetale specifice culturilor agricole si padurilor apar perioade de timp (coacerea culturilor, rasarirea culturilor, etc) in care pe suprafete extrem
de importante de pamint energia solara este transformata in caldura in loc sa fie transformata in energie chimica, prin fotosinteza. De exemplu in regiunile cu clima temperata padurea devine verde in aprilie si frunzele se usuca in octombrie (pe durata de aproximativ 6 luni padurea este verde) in timp ce un cimp agricol cultivat cu griu de exemplu, ajunge la maturitate pe la sfirsitul lui iunie. Pe durata coacerii culturilor agricole nu se produce fotosinteza, energia solara este transformata in caldura.
De asemenea in unele zone cimpurile agricole ramin nelucrate dupa prima recolta, pamintul este expus radiatiei solare, ceea ce duce din nou la injectarea
caldurii in atmosfera.
Prin dimensiunea suprafetelor agricole acesta este fenomenul preponderent care determina problemele climatice (dupa parerea mea).
2. Injectarea unor cantitati foarte mari de caldura de catre infrastructura de transport si orase.
Drumurile, caile ferate si orasele (construite preponderent din beton) trensforma energia solara de asemenea in caldura, care ajunge in atmosfera.
3. Injectarea unor cantitati foarte mari de caldura prin arderea combustibilor fosili.
Practic toata caldura folosita la incalzirea locuintelor ajunge in atmosfera (datorita transferului termic prin pereti si ferestre in cele mai bune locuinte caldura ajunge afara in aproximativ doua zile). La fel se intimpla in cazul oricarui proces industrial care necesita energie termica (industrie siderurgica, termocentrale, etc).
Odatorita randamentelor slabe ale motoarelor termice si ale turbinelor pentru generarea energiei electrice (sub 40%) cea mai mare parte a energiei combustibililor fosili folositi la producerea de energie ajunge in atmosfera sub forma de caldura.
4. Emiterea in atmosfera a unor cantitati enorme de CO2, gaz cu efect de sera.
Datorita consecintelor prezentate mai sus ajungem la raspunsuri in cazul problemelor climatice:
1. Datorita incalzirii puternice a solului se incalzesc straturile superioare ale atmosferei astfel incit nu se mai formeaza norii.
Aerul incarcat cu vapori de apa (daca acestia exista) nu se poate ridica la altitudinea la care apa se condenseaza. Asa ceva s-a intimplat in Rusia (de exemplu)
in vara 2010 (cu efecte catastrofale pe plan agricol si al mediului, in general).
Asa se explica, de exemplu, lipsa zapezilor si iernile calde din ultimii ani. Iarna 2009-2010 se explica prin faptul ca, din motice necunoscute, s-a creat o suprafata suficient de mare se sol acoperit de zapada. Zapada a reflectat radiatia solara si a dus la iarna \"severa\" (in realitate o iarna normala pentru emisfera nordica dupa tiparele vechi ale climei).
2. Datorita incalzirii rapide a pamintului se incalzeste rapid si aerul de deasupra ceea ce poate determina miscari violente ale aerului (daca in vecinatate
se afla o masa de aer rece).
Aceasta duce la aparitia furtunilor puternice, tornadelor, etc. Asa se poate explica de exemplu, aparitia in ultimul timp al tornadelor in Romania, fenomen de neconceput in cazul tarii noastre in urma cu numai citiva ani.
3. Incalzirea atmosferei la nivel global (in medie). Cantitatea de caldura injectata in atmosfera a crescut foarte mult iar viteza de evacuare a scazut (din cauza
accentuarii efectului de sera).
Ce este de facut:
1. Cel mai important, dupa parerea mea, este sa se incerce sa se mentina cit mai multa verdeata la suprafata pamintului (asa cum era inainte de revolutia industriala).
Verdeata nu o sa permita transformarea energiei solare in energie termica. Acest lucru se poate realiza pe doua directii: impaduriri masive si elaborarea unor tehnologii agricole care sa permita mentinerera cimpurilor agricole verzi pe o durata cit mai mare de timp (de exemplu sa nu se permita ca terenurile agricole sa stea numai arate sau in stare de miriste cu saptaminile). Dupa recoltare ar trebui sa se cultive alte plante care rasar foarte repede.
Modul in care se face acum agricultura este gresit din multe puncte de vedere (foloseste ingrasaminte, pesticide, etc, care distrug solul, injecteaza cantitati enorme de caldura in atmosfera, etc). Trebuie modifciat modul in care se face agricultura, in acord cu procesele naturale care au loc, nu impotriva lor.
2. \"Inverzirea\" oraselor si a infrastructurii de transport. Betonul, asfaltul sau caile ferate sint generatoare importante de caldura dar pot fi \"mascate\" prin plantarea de arbori inalti de-a lungul cailor de transport sau printre blocuri (in orase). Astfel se diminueaza foarte mult cantitatea de energie solara care ajunge in contact cu aceste suprafete, ceea ce duce la diminuarea inportanta a caldurii emanate.
3. Incercarea de a reflecta cit mai multa lumina solara inapoi in spatiu. Asa ceva necesita insa studii de fezabilitate. De exemplu un cimp de oglinzi controlate
(care s-ar putea instala in zonele de desert, de exemplu), costa foarte mult, trebuie determinat in ce masura este fezabil asa ceva. Dar astfel de idei corect aplicare ar putea avea pe de alta parte efecte benefice extrem de importante. De exemplu cu un cimp de oglinzi suficient de mare si amplasat la o distante potrivita de un ocean sa se determine miscarea maselor de aer incarcate cu umiditate spre continent, aducerea ploilor si formarea unor paduri. Dar asa ceva, repet, necesita studii mai ample.
4. Tot ceea ce s-a spus pina acum in legatura cu reducerea emisiilor de CO2 (folosirea mijloacelor de transport in comun, micsorarea numarului de automobile, imbunatatirea randamentelor, etc)
Sunt 4.000 (patru mii) de meteorologi angajati in Romania.
Pe google sunt prognoze foarte corecte pe 5 zile .Eu zic ca cineva ar trebui sa se sesizeze si sa reduca acest serviciu pana la aprox 100 de oameni(?pt ca oricum toate datele sunt culese de statii automate) iar diferenta de 3.900 de oameni sa fie angajata in sanatate .
Ce parere aveti?
4 mii sunt toti meteorologi, ori in acest numar intra de la seful al mare la femeia de servici, fochist si soferul amantei directorului, asa cum suntem obisnuiti in romania?
cititi si voi despre sistemul lui Lorenz (nu Lorentz), ala cu butterfly effect. Sistemul de ecuatii care determina evolutia fenomenelor meteo este un sistem haotic adica orice modificare foarte mica determina rezultate extrem de diferite.
Zice ca regretatul prof. Moisil il intreaba pe un meteorolog cu ce probabilitate i se indeplinesc prognozele. Acesta raspunde: \"cam cu 40%\". \"Atunci de ce nu prognozati INVERS?\"
eu ma informez on-line privind vremea in localitatea (la tzara), unde locuiesc, furnizata pe ore, pe 6 zile, serviciu furnizat cu o precizie de 90 %, gratuit. Indica directia si puterea vantului, cantitatea precipitatiilor, grafic evolutie vreme pe ore, pe zile - asta daca te preocupa sa stii ce activitati poti intreprinde afara, cum iti planifici treaba. Secretarele judetenelor ar putea cauta pe net si asta - printre prostiile care le umplu ziua de lucru - si sa printeze sefului o fila pe care sa o puna in mapa.
Felicitari Doamnei ROXANA BOJARIU pentru interviu!
Cautati prognozele de la inceputul iernii. \" va fi o iarna mai calda decat deobicei, precipitatiile vor fi slabe catitativ..\" Mergeti, luati-va de mana cu doctorii de la oncologie si aruncati-va in mare. \"Specialistii\" lu peste.
Tovarasul Ilici avea dreptate, vine dezghetul...
Germania a scos din uz, anul trecut, mai multe reactoare atomice, de aici si schimbarea brusca climatica.
si Japonia vreo 24.
ia explica-ne tu, marele intelept, lantul de cauzalitate intre cele doua situatii: una, ca o tara si-a inchis niscai reactoare nucelare, si a doua, valul de ger din europa. asta ca sa nu mai facem afirmatii nefondate, cu iz de otv. chiar te rog sa ne explici.
Deci cum va fi vremea? Frig dar nu la fel. Ati explicat de ne-ați băgat în ceață.
pot sa prognozeze vremea intr-un orizont 6 zile, restul fiind statistica. Deci in momentul asta suntem in cacao pana la gat, dar statistic stam bine ;)