România acuzată că încalcă tratatul de la Montreux
Adjunctul lui Vladimir Putin, vicepremierul Serghei Ivanov, a declarat la Conferinţa de Securitate de la Munchen, că România a semnat Tratatul de la Montreux din 1936, iar tratatul impune limite stricte privind prezenţa puterilor din afara ţării, în Marea Neagră, lăsând să se înţeleagă că acest nou acord al României cu SUA ar putea încălca acordul de la Montreux.
Analistul militar remarcă faptul că reacţia Rusiei a fost mult mai blândă decât reacţia Kremlinului atunci când SUA a planificat să disloce rachete de interceptare în Polonia şi un radar de urmărire în Cehia.

Ilya Kramnik afirmă că sistemele SM-3 pot intercepta rachete cu rază medie de acţiune, de tipul Shahab-4 şi Shahab-5, cu rază de acţiune limitată la 2.800 kilometri şi 4.300 kilometri. Acest tip de rachete urmează să fie staţionate în Polonia, dar şi în Marea Britanie. Analistul mai afirmă că sistemul respectiv nu poate reprezenta un pericol real pentru forţa nucleară a Rusiei, întrucât că nu poate intercepta rachetele balistice intercontinentale ruse.
De ce s-a supărat Rusia?
Pentru Ria Novosti, Ilya Kramnik se întreabă, şi în acelaşi timp încearcă să răspundă, de ce s-a supărat Rusia. Analistul explică faptul că Rusia a fost deranjată de decizia americanilor, care modifică echilibrul de forţe în Europa, fără o consultarea a Kremlinului.
"Scutul anti-rachetă american în Europa este o construcţie incertă, dar această incertitudine ameninţă să complice relaţia Rusiei cu SUA", scrie Ilya Kramnik, care mai adaugă că, planul antirachetă american este departe de a fi funcţional şi nu există nicio garanţie că SUA nu îşi va schimba planurile, în viitorul imediat.
Rusia va avea, astfel, un argument în plus în cursul negocierilor privind reducerea de armament, este de părere Ilya Kramnik.
NATO o ameninţare pentru Rusia
"NATO reprezintă o ameninţare pentru Rusia, şi încă una destul de gravă" - a reiterat secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, Nikolai Patruşev, azi, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, citat de RIA Novosti, după colapsul blocului Tratatului de la Varşovia, creat în contrapronderea NATO, Alianţa Nord-Atlantică nu numai că nu a încetat să existe, ci, dimpotrivă, s-a extins cu noi membri, de la 12 la 28 state participante. În NATO au intrat inclusiv ţări din fostul Pact de la Varşovia, state separate care au făcut parte din fosta URSS ca republici unionale.
CITIŢI ŞI:
"Elementele scutului vor fi ţinte pentru rachetele ruseşti"
România, invitată să participe la scutul antirachetă
Moscova aşteaptă explicaţii de la Washington








Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum