Sărăcia ni se trage de la satele înapoiate

Autor: Ana Bâtcă

Conform unui raport al Băncii Mondiale, 75% dintre românii săraci locuiesc la ţară, deşi agricultura „învechită” are potenţial.

Cu toate că avem o suprafaţă mare de terenuri arabile şi o climă prielnică, agricultura românească este fragmentată şi învechită şi are nevoie de investiţii mari ca să devină competitivă, se arată într-un raport al Băncii Mondiale (BM). În acest sens, fermierii români trebuie să profite şi să folosească fondurile europene în valoare de 14,5 miliarde de euro disponibile până în 2013, prin Politica Agricolă Comună, potrivit Strategiei de Parteneriat a Băncii Mondiale cu România.


Dezvoltarea satelor este esenţială şi pentru reducerea sărăciei. Conform documentului, sărăcia rămâne concentrată în grupurile vulnerabile, în special la sate, unde trăiesc trei sferturi dintre românii săraci. Anul trecut, circa 1,2 milioane de români trăiau în sărăcie absolută, după ce, în 2007, numărul acestora fiind de 2,1 milioane de persoane. Experţii BM estimează că, din cauza crizei, ponderea românilor care trăiesc în sărăcie absolută va creşte de la 5,7% în 2008 la 7,4% în 2009, iar cea a copiilor aflaţi în această situaţie va avansa de la 7,8% anul trecut la 10,7% în acest an. Categoriile sociale cele mai supuse riscului de sărăcie sunt „în afară de zonele rurale, copiii, în special cei din familii mari, tinerii, romii, şomerii şi cei care sunt propriii angajaţi, în special în agricultură”, spune raportul BM.

În replică, Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, a declarat că menţiunile raportului referitoare la agricultură nu sunt noi. El a precizat, citat de Mediafax, că s-a încercat între anii 2001-2004 adoptarea unei legi de comasare a terenurilor, care a întâmpinat însă rezistenţa agricultorilor.

Ineficienţa sistemului românesc de transport

Sectorul transporturilor nu a fost reformat în mare parte şi rămâne ineficient, deşi guvernul se concentrează pe dezvoltarea comunicaţiilor, pentru creşterea competitivităţii, se mai precizea ză în raport. O altă problemă a autorităţilor noastre este fiscalitatea, după ce, în ultimii ani, politica de taxe şi impozite a condus la dezechilibre mari. „Consolidarea rapidă şi profundă a politicii fiscale va fi necesară pentru ca România să evite riscul unei aterizări dure”, spun specialiştii BM.

RECOMANDĂRI


Sistemul judiciar şi cel de pensii trebuie reformate, spun experţii


Restructurarea sistemului de pensii din România se numără printre reformele care au avut succes, consideră specialiştii Băncii Mondiale. Totuşi, ei se arată sceptici privind succesul acestui proces, pus în pericol de promisiunile de majorare a pensiilor.

„Sistemul de pensii a fost restructurat în mod substanţial şi deficitul public din pensii a fost eliminat. Totuşi, sistemul rămâne vulnerabil, din cauza beneficiarilor care depăşesc numărul de contribuabili, faptului că a furnizat beneficii reduse şi că a fost supus unor decizii politice ad-hoc”, se arată în Strategia de Parteneriat a BM cu România. Instituţia financiară internaţională susţine adoptarea legii pensiilor, prin care acestea ar urma să fie indexate în raport cu inflaţia.

Reprezentanţii BM recomandă să se restabilească majorarea contribuţiilor la sistemul de pensii private. Totodată, în acest document, BM a criticat sistemul judiciar românesc, din cauza corupţiei, a ineficienţei instanţelor şi a problemelor legate de responsabilitatea magistraţilor.

LUPTA CU DEPRECIEREA

Salvarea leului a costat 4,5 miliarde de euro, în ultimele opt luni


Banca Naţională a României (BNR) a cheltuit o treime din împrumutul de la FMI, de aproape 13 miliarde de euro, pentru menţinerea monedei naţionale pe linia de plutire, în ultimele opt luni, se arată în Strategia de Parteneriat a Băncii Mondiale cu România. Potrivit documentului, „pentru a diminua volatilitatea valutei, banca centrală a intervenit în piaţa spot, cu suma de aproximativ 4,5 miliarde de euro din rezerve, de la sfârşitul lunii octombrie (2008 – n.r.) şi până în prezent”.

Economia românească a fost lovită dur de criza globală, spun experţii Băncii Mondiale. Astfel, după o creştere economică de 9% în primele trei trimestre din 2008, ultimul trimestru ne-am confruntat cu o scădere a produsului intern brut de 13%, în special de scăderea cererii de pe piaţa internă. În primul trimestru din 2009, toţi indicatorii precum încrederea în economie, producţia industrială, vânzările şi veniturile din impozite au continuat să scadă, în paralel cu creşterea şomajului şi a riscului de sărăcie, potrivit documentului BM.

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele