În plus, el aflase că, de Anul nou chinezesc, un alt grup ajunsese în zona sacră a dacilor. „Am găsit unul dintre stâlpii de lemn din Marele Sanctuar Circular carbonizat, iar alÅ£i cinci stâlpi smulÅŸi din pământ ÅŸi adunaÅ£i grămadă. Am găsit sute de lumânări ÅŸi ceară pe Soarele de Andezit ÅŸi pe alte edificii. Åži de data asta ceara se va impregna în vestigiile antice ÅŸi le va păta”, susÅ£ine Nunu Brilinsky.

PAGUBE. Unul dintre stâlpii de lemn a fost carbonizat
Autorităţile sunt vinovate
Pentru această situaÅ£ie, Brilinsky dă vina pe autorităţile din domeniul culturii, în special DirecÅ£ia JudeÅ£eană pentru Cultură (DJC) Hunedoara.
„E revoltător ce se întâmplă. La Sarmizegetusa Regia poate să vină oricine, să se roage lui Dumnezeu, lui Zamolxe, lui Alah, oricui vrea, să facă procesiuni de care vrea, dar să nu atingă monumentele. De un an, DirecÅ£ia pentru Cultură se tot împleticeÅŸte să întocmească un regulament de vizitare aÅŸa încât jandarmii să le poată da amenzi celor care nu respectă regulile. Constat că degeaba am făcut lobby pentru acest obiectiv, pentru că autorităţile statului dau dovadă de o indiferenţă de-a dreptul dureroasă faţă de cel mai important monument al României, monument din patrimoniul UNESCO, un obiectiv comparabil, ca valoare istorică, cu cel de la Stonehenge”, conchide Brilinsky.

DISTRUGERE. Cinci stâlpi au fost scoÅŸi din pământ ÅŸi aruncaÅ£i
„E groaznic ce s-a întâmplat acolo”
Oficialii hunedoreni au aflat de la reporterii EVZ despre vandalizarea cetăţii dacice. „E groaznic ce s-a întâmplat acolo”, ne-a spus, după ce a văzut fotografiile, Angelica Bălos, arheolog în cadrul DJC Hunedoara.
În replică la acuzaÅ£iile lui Brilinsky, autorităţile susÅ£in că se lucrează la un regulament privind accesul în sanctuarul dacic.
„Regulamentul a fost aprobat de Comisia NaÅ£ională de Arheologie, dar mai trebuie vizat ÅŸi de responsabilul ÅŸtiinÅ£ific al obiectivului. Apoi, va fi trimis spre aprobare Consiliului JudeÅ£ean Hunedoara, aÅŸa încât jandarmii să aibă un act cu putere de lege în baza căruia să poată da sancÅ£iuni la Sarmizegetusa Regia. Accesul pe timp de iarnă sus, în cetate, e foarte greu. Noi plănuiserăm să amplasăm panouri de informare cu regulamentul de vizitare în luna aprilie”, a mai declarat Angelica Bălos.
„Autorităţile statului dau dovadă de o indiferenţă de-a dreptul dureroasă faţă de un monument din patrimoniul UNESCO, comparabil ca valoare istorică cu Stonehenge.“,
NUNU BRILINSKY, vicepreÅŸedintele FundaÅ£iei „RenaÅŸterea Daciei”
MARELE SANCTUAR
Simbolul capitalei Daciei
- Marele Sanctuar Circular de la Sarmizegetusa Regia este simbolul capitalei Daciei, fiind imaginea cu care este identificată zona sacră a dacilor.
Peste timp au rezistat doar blocurile de andezit, cele mai multe compunând cercul exterior. Dar nici aceste blocuri nu au scăpat de inconÅŸtienÅ£a membrilor unor culte obscure. Potrivit lui Nunu Brilinsky, anul trecut o serie de indivizi, veniÅ£i să se încarce cu energie la Sarmizegetusa Regia, au spart cu barosul blocurile de andezit pentru „a-ÅŸi lua acasă bucăţi de energie”, sub formă de piatră antică.
Cercetătorii au stabilit că celelalte două cercuri, mai mici, erau formate de stâlpi de lemn uniÅ£i între ei cu lut, formând astfel câte un perete circular. Arheologii nu au stabilit încă dacă templul avea sau nu acoperiÅŸ ÅŸi nici înălÅ£imea până la care se ridicau stâlpii de lemn deasupra solului. Se ÅŸtie că fiecare era amplasat la o distanţă egală, iar în pământ se sprijinea pe câte o dală de calcar.
- În 1979, odată cu turnarea filmului „Burebista”, porÅ£iunea din lemn a sanctuarului a fost refăcută, devenind „brandul” Sarmizegetusei. TotuÅŸi, în 1999, Marele Sanctuar Circular a fost ÅŸi el clasificat în întregimea sa (cu tot cu stâlpii de lemn puÅŸi în 1979) ca monument UNESCO. Atunci, întregul complex al cetăţilor dacice din MunÅ£ii Orăştiei a câÅŸtigat statutul de monument al patrimoniului cultural mondial.









Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum