Sassu relansează războiul audienţelor: „Măsurătorile sunt o cacealma”

EVZ: Să începem cu întrebarea momentului: ce faceţi cu Rodica Culcer? Ea susţine că „se joacă bambilici cu mine”.
Alexandru Sassu: Nu avem nicio problemă cu Rodica Culcer. Ea are acelaşi loc în schemă, cel pentru care a semnat la un moment dat. Nu joacă nimeni „bambilici” cu ea. În cazul ei, ca şi în cel al lui Cezar Ion, am aplicat contractul colectiv de muncă la nivel de întreprindere, iar instanţa a luat în considerare doar Codul Muncii. Acesta ar fi cerut concedierea lor, urmată de oferirea unui alt loc de muncă, ceea ce eu nu am făcut. Întrebarea mea este: ce fac de acum înainte, în astfel de situaţii? Pentru ca să lămurim această problemă, ne vom duce în continuare în justiţie, dacă Rodica Culcer intenţionează acest lucru.

A venit până la urmă telefonul acela, despre care vorbeaţi la sfârşitul precedentului interviu, de la (foştii) dvs. parteneri politici?
Nu, nu am primit niciodată niciun telefon.

Nici măcar în celebrul caz „caltaboşul”, care v-a branduit începutul de mandat?
Nu, nici vorbă, a fost numai decizia mea. Cred în continuare că decizia este corectă. Faptul că, după atâta timp, nu s-a întâmplat nimic, nimeni nu a fost trimis în judecată ca urmare a anchetei, dovedeşte că am avut dreptate. De altfel, nici nu am cerut sistarea serialului, am spus doar că ne-am grăbit şi nu am prezentat cum trebuie, s-au folosit termeni ca „vinovat”, „flagrant”, iar acuzaţiile sunt nefondate; trebuiau mai multe verificări şi iată că timpul dovedeşte că aveam dreptate.

Umblă vorba prin târg că TVR-ul îl favorizează pe Oprescu, despre care „teoria conspiraţiei” spune că va fi candidatul PSD (şi eventual PNL) la prezidenţiale. De exemplu, în noaptea de Revelion, Oprescu l-a surclasat pe Băsescu...
Pentru Revelion, era un contract făcut cu Primăria, care a fost respectat de TVR. În fiecare an, am procedat în acest fel, am transmis unul din spectacolele în aer liber. Oprescu n-a apărut până acum în vreo emisiune de tip politic. De altfel, eu ştiu că a anunţat că nu candidează...

Asta nu înseamnă nimic. Deocamdată, poate să-şi facă încălzirea...
În orice caz, nicio apariţie a lui nu a fost de tip propagandă. Ceea ce-mi asum este că, în această perioadă, opoziţia a cam fost neglijată, în apariţiile TV. A fost însă perioada de stabilire a bugetului, de aceea accentul a căzut pe reprezentanţii puterii. De acum, intrăm într-un normal parlamentar.

Cât au costat – câţi bani şi câţi oameni angajaţi – cele două noi posturi, TVR 3 şi TVR Info, şi ce se speră de la ele?
N-au costat mai nimic. Suportul tehnic exista deja; nu s-au făcut lucruri speciale ca să funcţioneze. TVR 3 este acoperit în proporţie de 93% de canalele regionale, care existau oricum, dar acum îşi pot prezenta producţiile la nivel naţional. Este un tip de canal cerut de reglementările europene, pe care-l au toate ţările mari. Echivalentul francez, de pildă, ar fi France 3, dar colegii de acolo ne-au spus că proiectul nostru este mai ambiţios.

În ce priveşte TVR Info, costurile propriu-zise sunt zero, mă refer la cheltuielile adiţionale. Vreau să vă spun că, deşi cele două canale nu sunt auditate, ele au adus deja publicitate. În provincie, am avut un feedback foarte bun: operatorilor de cablu li s-a solicitat TVR 3, acolo unde nu era încă prezent. În plus, votul uninominal îmi cere lucrul acesta: pe acest canal vor avea spaţiu de exprimare candidaţii fiecărei comunităţi.

Pentru fiecare canal, sunt doar 3-4 oameni angajaţi: un coordonator şi câţiva subordonaţi. Practic, întreaga structură a TVR 3 încape într-o cameră; la fel şi pentru TVR Info.

Surse din piaţa media estimează că ele vor deveni o problemă de-abia în 2010...
Nici un canal TV nu s-a impus în trei luni. Rezultatele se văd la un an, doi după ce ele apar. Deocamdată, cele două posturi au adus mult mai mult decât au costat: 30.000 de euro din contractele de publicitate.

Vă menţineţi intenţia de a da în judecată GfK România (firma care livrează audienţele TV), după ce auditul făcut la aceasta nu a dus la niciun rezultat?
Sigur că da, cu atât mai mult acum, numai că lucrăm la cea mai bună formulă din punct de vedere juridic. Cel mai grav este că panelul folosit de GfK nu îmi oferă reprezentarea corectă, nu este un eşantion corect din punct de vedere sociologic. Deci, nu îmi spune cu adevărat ce vrea publicul. Aşa că risc să-mi fac grila după criterii care nu sunt corecte.

Nu este vorba doar de publicitate; doar 20% din veniturile televiziunii publice sunt din publicitate. Eu, dacă ştiu că nu am un feedback corect, în ce priveşte structura audienţei, nu pot să fiu sigur că strategiile editoriale pe care le abordez sunt cele corecte, în consens cu ceea ce-şi doreşte cu adevărat publicul larg.

Este valabil, în egală măsură, şi pentru televiziunile comerciale. Deci problema este foarte gravă, pentru toată lumea, şi nu înţeleg de ce se preferă ca lucrurile să nu se discute, să se muşamalizeze, sub pretextul că, altfel, rămânem fără sistem de măsurare a audienţei. Din audit în audit, o să se încheie mandatul GfK şi nu s-a rezolvat nimic.

Pot să spun cu mâna pe inimă că GfK este o mare cacealma. Pentru noi, semnalul de alarmă a fost tras din ianuarie-februarie 2008, când emisiuni care aveau un public tradiţional şi fidel, precum „Teleenciclopedia” sau „Viaţa satului” s-au prăbuşit în mod inexplicabil în audienţe. Ce pot să le răspund realizatorilor care vin şi îmi arată mii de mesaje primite în urma fiecărei ediţii a emisiunii?!

Ce este mai important la noua grilă care se lansează la sfârşitul lunii?
Schimbările au fost determinate, în primul rând, de apariţia Champions League, care începe din toamnă. Deci avem nevoie de un spaţiu, între orele 21.00 şi 24.00, care, în săptămânile în care nu e meci, îl vom umple cu filme şi talkshow-uri. Jurnalul se mută la ora 20.00, unde a mai fost, şi din acest motiv, şi pentru că oamenii activi sosesc acasă din ce în ce mai târziu. O altă noutate este informaţia culturală în cuprinsul Jurnalului. Vor fi şi mai multe emisiuni de educaţie: pentru că, o dată cu apariţia crizei, oamenii au început să fie interesaţi de aspectele economice, vor fi emisiuni de acest tip; nu talkshow-uri, emisiuni strict informative.

Care este, în acest an, situaţia brandurilor consacrate ale TVR: Cerbul de Aur, Eurovision, Mamaia?
Negocierile pentru Mamaia sunt în faza finală. Pot să vă spun cu siguranţă că toate vor avea loc, suntem în faza de negocieri, mai puţin Callatis-ul, pentru care ne mai gândim. Problema este că în acest an avem şi Festivalul Enescu, de la care vom transmite foarte mult şi care ne blochează tehnica pe parcursul lunii septembrie. Soluţia agreată ar fi ca Cerbul de Aur să aibă loc în prima săptămână a lui septembrie, cum a avut loc şi anul trecut, în care la Enescu sunt concerte cu muzică contemporană românească, pe care nu le transmitem. Vă asigur însă că, în ciuda crizei, se vor ţine toate manifestările tradiţionale.

Cam cât costă tot tărăboiul cu Eurovision-ul?
Nu ştiu acum exact, cam 200 şi ceva de mii de euro.

Merită?
Eu zic că da. Sunt doar cinci spectacole, fac audienţă mare şi, în plus, nu ne putem permite să ne decuplăm de la circuitul televiziunilor europene, mai sunt şi alte implicaţii aici. Italia s-a retras, dar ei şi-au permis. De fapt, nu sunt costuri foarte mari pentru Eurovision, în ansamblul cheltuielilor noastre.

PROBLEME

Trend descendent

Trendul descendent al audienţelor Televiziunii Publice nu se înregistrează însă doar de la apariţia GfK sau de la venirea lui Sassu, ci este valabil pentru mai mulţi ani, o dată cu diversificarea ofertei televiziunilor de nişă şi cu creşterea acoperirii oferite de serviciile prin cablu (mai puţin, însă, de 60%, spune Alexandru Sassu).

• Astfel, conform audienţelor anuale (prelucrate de www.paginademedia.ro), dacă în 2002, TVR 1 avea o audienţă medie în mediul urban de 311.000 de telespectatori şi era pe locul secund în clasament, în 2008 acelaşi post încheia anul pe locul 5, cu o medie de 106.000 de telespectatori. „Din 2002, TVR 1 nu a terminat niciun an pe un plus de audienţă faţă de anul precedent. Motivele sunt diverse, de la scăderea în calitate a programelor, la migrarea vedetelor, concurenţa din ce în ce mai puternică (la care TVR nu s-a adaptat) şi scandalurile politice în care a fost angrenat postul public”, consideră analistul Petrişor Obae.

Pe de altă parte, un document intern al Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor (ARMA), intitulat „Rezultate parţiale ale auditului CESP – Probleme identificate”, relevă lucruri stupefiante, în ce priveşte modul în care au fost aleşi cei cărora li s-au montat peoplemetre:

• unora din gospodării, la interviul de recrutare, li s-au pus întrebări despre staţiile favorite;
• mulţi din membrii panelului se cunosc între ei; paneliştii au fost instruiţi de GfK să nu se dezînregistreze pentru absenţe mai mici de 5 minute etc. Acestea, precum şi alte deficienţe „neacceptabile, conform contractului”, duc, se spune în document, la „afectarea consumului TV” şi, implicit, la livrarea deformată a audienţelor finale (mai ales în ce priveşte interpretarea pentru targeturile construite de utilizatori), lucru care a nu a mai fost afirmat cu fermitate la anunţarea rezultatelor finale ale auditului CESP.