Scenarii sumbre: cel puţin 350 de decese în România

În cel de-al doilea scenariu realizat de ECDC se arată că vor fi afectaţi în principal copiii şi tinerii, iar numărul cel mai mare de decese se va înregistra, la fel ca în primul scenariu, în rândul vârstnicilor, mai ales al celor cu boli cronice.

Medicii, ajutaţi de voluntari

Cea de-a treia variantă de evoluţie a îmbolnăvirilor a fost realizată după modelul pandemiei din 1968-1969, care a debutat în Hong Kong. Aceasta este, de altfel, cea mai recentă pandemie înregistrată şi a fost provocată de virusul H3N2.

O mare parte din spitale au fost suprasolicitate atunci, aşa că în unele locuri s-a cerut sprijinul voluntarilor pentru a putea face faţă valului de bolnavi. Acest scenariu indică un număr ridicat de îmbolnăviri în rândul tuturor categoriilor de vârstă şi un număr moderat de decese.

Modelul spaniol este cel mai sumbru

Scenariul cel mai pesimist stabilit de Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile prevede o evoluţie a gripei de tip nou similară cu cea a gripei spaniole din 1918, cea mai mare pandemie de gripă cu care s-a confruntat omenirea.

Virusul s-a transmis atunci la 35% din populaţie. Au murit 3% dintre tinerii bolnavi şi 6% dintre cei care alcătuiau categoria vulnerabilă. Apărută după Primul Război Mondial, s-a răspândit foarte rapid odată cu revenirea soldaţilor, afectând astfel şi populaţia tânără. În Spania au fost 8 milioane de îmbolnăviri şi 300.000 de decese.

Numele gripei, dat de aliaţii din Primul Război Mondial, e urmarea faptului că ziarele spaniole, care nu erau cenzurate, cum se întâmpla în restul ţărilor europene, relatau pe larg despre evoluţia pandemiei. 

Gripa loveşte în patru valuri

Geza Molnar, şeful Societăţii de Epidemiologie, estimează că, în România, răspândirea virusului în rimul actual ar putea aduce între 350 şi 750 de decese. Dacă, însă, situaţia se înră u tăţeşte şi A/H1N1 se va răspândi în ritm mai alert decât până acum, se va putea ajunge, într-o perioadă de 3-5 luni, la 75.000 de decese.

România se află în cel de-al doilea val de răspândire a gripei noi, iar specialiştii avertizează că vor mai exista alte două valuri. „Dacă în vară am avut mai mult cazuri de import, în sezonul rece s-au înregistrat transmiteri comunitare. Acestea vor fi de neoprit”, a menţionat preofesorul Adrian Streinu-Cercel.

Perioada cu cel mai mare grad de agresivitate este până în mai 2010.

ENIGMĂ

De ce unii mor şi alţii nu, în contact cu A/H1N1

Specialiştii americani apreciază că vor fi de şase ori mai mulţi oameni care vor contracta virusul A/H1N1, comparativ cu gripa obişnuită. Virusul devine periculos din momentul în care infecţia se răspândeşte adânc în plămâni, de aceea oamenii care suferă de astm, fumătorii, obezii ar trebui să fie extrem de atenţi. Cei cu diabet, boli cardiovasculare şi femeile însărcinate sunt, de asemenea, categorii mai expuse.

Până acum, un sfert dintre adulţii tineri care au făcut forme severe ale bolii nu sufereau de alte afecţiuni şi 80% dintre copii erau perfect sănătoşi înainte. „Cei trecuţi de 50 de ani nu fac forme sevre, întrucât un virus înrudit cu A/H1N1 a mai circulat înainte de pandemia din 1957”, a precizat medicul pneumolog Tudor Toma, de la Lewisham University Hospital, Londra. Totuşi, de ce unii mor iar alţii nu? „Depinde cum re ac ţi onează organismul fiecăruia în contact cu virusul”, spune medicul infecţionist Adrian Streinu-Cercel.

Corpul are „două linii de apărare” împotriva virusului: prima e reprezentantă de proteinele numite anticorpi, care opresc înmulţirea virusului. Cea de-a doua, de celule imu nitare care luptă şi disturg celulele bolnave (mediatori de imunitate). Aceşti mediatori nu opresc îmbolnăvirea, dar o fac mai puţin severă.

Medicii spun că depinde de cum funcţionează aceste două linii de apărare în cazul fiecăruia. Pentru a afla cum staţi cu imunitatea puteţi face testul CD4-CD8, la Institutul „Canta cuzino”, din Bucureşti.