Şcoala românească fără Darwin, în Evul Mediu

Evz.ro: După 150 de ani de când Darwin a scris „Originea speciilor”, mulţi oameni încă nu cred că este o teorie corectă. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru?
Michael Shermer: Cred că principalul motiv este că oamenii nu ştiu ce este evoluţia, nu ştiu care sunt dovezile şi sunt prea multe locuri unde ea nu este predată în şcoli, ca de exemplu în România. Chiar şi în America, unde Guvernul nu se implică în religie, multor profesori le este teamă să o predea deoarece părinţii sunt religioşi şi se supără. Aşa că avem de-a face cu un fel de tăcere în privinţa ei. Avem nevoie de mai multă educaţie şi trebuie să ţinem religia în afara ştiinţei.

Pe de altă parte, dovezile pentru teoria evoluţiei sunt foarte puternice, la fel de categorice ca pentru oricare altă teorie ştiinţifică, fie ea Big Bang-ul sau teoria plăcilor tectonice. Toate sunt la fel de adevărate. Şi oamenii îşi pun întrebări numai în legătură cu evoluţia pur şi simplu pentru că ei cred că este vorba de o provocare a convingerilor lor religioase. Nu înţeleg teoria şi se tem de ea.

Absenţa teoriei evoluţiei din şcolile din România, "un dezastru"

Aşa cum aţi spus, în România nu se mai predă teoria evoluţiei în licee. Ce credeţi despre această situaţie?
Este un dezastru. Evoluţia este fundamentul tuturor celorlalte ştiinţe biologice. Nimic din biologie nu are sens decât în lumina evoluţiei, iar studenţii voştri vor fi educaţi inadecvat. Este ca şi cum fizica ar fi predată fără Newton. Fizica este adevărată indiferent de religia ta, şi să nu o predai pentru că ţi-e teamă de ea este reţeta pentru dezastru. România nu va putea fi niciodată un membru complet dezvoltat al lumii moderne dacă în şcoli este predată o ştiinţă medievală. În termeni de biologie, asta vă aduce la nivelul ştiinţei de secol XVIII. Îmi pare rău pentru elevii români.

Când ar trebui predată teoria evoluţiei în şcoli? Ministerul Educaţiei se gândeşte să o reintroducă, de data aceasta în clasa a VIII-a.
Ar trebui să înceapă din clasa a IV-a, imediat ce elevii încep să înveţe elemente de biologie, anatomie, fiziologie.

Potrivit unui studiu realizat de Liga Pro Europa, numai 14% dintre elevii din clasele VII-XII cred că teoria evoluţiei este corectă, iar ceilalţi cred în creaţionism.
Da, este chiar mai rău decât în America. Ce este ciudat este că cele mai multe ţări europene acceptă complet evoluţia, precum Franţa sau Germania. Din acest punct de vedere, România apare ca o „ciudăţenie” a Europei.

Teoria lui Darwin, confirmată de genetică

Care sunt dovezile de care dispune teoria lui Darwin?
Cea mai bună dovadă este convergenţa probelor din diferite domenii. Fosilele arată, destul de convingător, apariţia anumitor modificări, pe care Darwin le-a denumit evoluţie. Există o legătură între toate organismele de pe Pământ. În al doilea rând, genetica a confirmat teoria: avem gene care sunt comune în toate formele de viaţă, există anumite structuri celulare care sunt aceleaşi pentru toţi. Deci asta ne spune că avem un strămoş comun şi o linie de descendeţă comună potrivit căreia există o singură origine a vieţii pe Pământ şi că de acolo ne tragem cu toţii.

De exemplu, putem să vedem în fosile că maimuţele şi oamenii au un strămoş comun care a trăit acum 6-7 milioane de ani şi ne putem uita în secvenţele de ADN pentru a vedea similitudini între noi, cimpanzei, urangutani. Şi aceasta este o potrivire frumoasă a paleontologiei şi a geneticii. Nu este nicio conspiraţie, ci pur şi simplu se sprijină reciproc. Aşa ştim cu certitudine că evoluţia s-a petrecut.

Vorbim de multe ori despre religie şi ştiinţă ca despre două lucruri aflate în conflict. Este corectă această abordare?
Poate să fie. Dacă cineva spune „cred că Pământul are numai 10.000 de ani deoarece aşa se spune în Biblie”, atunci acest lucru este în conflict cu dovezile. Cu siguranţă, nu pot fi amândouă corecte. Pământul are 4,5 miliarde de ani sau 10.000 de ani? În mod clar aici este o contradicţie. Ce facem în acest caz? Ei bine, trebuie să căutăm dovezile. Lucrurile nu pot fi adevărate doar pentru că ne dorim noi să fie adevărate. Asta este baza ştiinţei. Deşi ştiinţa este un proces social şi nu este perfectă, de-a lungul timpului, adevărul iese la iveală, bazat pe dovezi.

Dar sunt ele în conflict în mod fundamental? Nu, nu cred. Dacă crezi cu adevărat în Dumnezeu, nu ai putea să crezi că Dumnezeu a folosit evoluţia pentru a crea viaţa? Aceasta pare o cale rezonabilă pentru a găsi o împăcare între ştiinţă şi religie. Aşa cum credincioşii din vremea lui Newton credeau că Dumnezeu a folosit gravitaţia pentru a crea sisteme solare şi planete.

Darwin, în a doua ediţie a „Originii Speciilor”, a scris „de ce nu ar fi putut Dumnezeu să folosească evoluţia pentru a crea viaţa”, în loc ca Dumnezeu să fi intervenit constant pentru a crea noi specii. Dacă cineva crede cu adevărat în Dumnezeu şi nu vrea să renunţe, dar totodată vede că ştiinţa este destul de solidă, atunci această cale mi se pare rezonabilă.

"Corpurile noastre au semnele istoriei în ele"

Veţi vorbi în cadrul conferinţei din această seară şi despre design-ul inteligent. Este design-ul inteligent o teorie ştiinţifică?
Design-ul inteligent nu este o teorie ştiinţifică deoarece nu este testabil. Nu este nicio modalitate de a respinge argumentul că un „arhitect” a proiectat totul. Poţi să o spui, dar nu poate fi testată. Mi se pare că, atunci când ne uităm la diferite structuri, precum corpul uman, ele sunt astfel alcătuite încât par că au evoluat de-a lungul timpului. Nu este nimic bine proiectat la poziţia noastră bipedă: avem genunchi şi şolduri sensibile, spatele ne face probleme. Aşa cum evoluţia ne spune, am fost patrupede şi, de-a lungul timpului, sistemul nostru s-a adaptat la poziţia bipedă, cu multe mici complicaţii. Deci nu tocmai bine proiectat, doar acceptabil. Cu alte cuvinte, corpurile noastre au semnele istoriei în ele. Nu arată ca şi cum un inginer ne-a proiectat într-un laborator, ci mai degrabă am evoluat de-a lungul timpului.

"Astrologii nu vor trimite niciodată o navetă spaţială pe Marte"

Cum putem face diferenţa între pseudoştiinţă şi adevărata ştiinţă? Pe cine trebuie să întrebăm?
Pe oamenii de ştiinţă. Asta este importanţa educaţiei în ştiinţă, fără ca politicul sau religia să se amestece. M-am uitat pe manualele din România şi aveau prea multă religie în ele: nu ar trebui să fie deloc religie. Guvernul trebuie să renunţe la orice legătură cu religia, iar religia trebuie să stea în afara chestiunilor ştiinţifice. Nu au nicio legătură una cu alta. Ştiinţa s-a dezvoltat de-a lungul a câtorva secole, folosind metode bine testate pentru a afla dacă un lucru este adevărat sau fals. Dacă vrei să trimiţi o navetă spaţială pe Marte, se foloseşte astronomia, nu astrologia. De ce? Pentru că funcţionează. Astrologii nu vor trimite niciodată o navetă spaţială pe Marte. Astronomii o pot face. Motivul pentru care avem încredere în ştiinţă este pentru că avem o istorie de 400 de ani de când ea funcţionează.

Aţi scris o carte numită "De ce cred oamenii în bazaconii". Există vreun pericol pentru societate dacă tot mai mulţi oameni încep să creadă în lucruri ciudate?
Răul este că oamenii cred lucruri periculoase. Apelează la medicina alternativă, iau medicamente care nu funcţionează, fac terapii care pot să-i ucidă. Oriunde este incertitudine în cunoaşterea ştiinţifică, acolo se furişează pseudoştiinţa. Oamenii îşi cheltuiesc astfel banii deoarece nu gândesc critic.

"Educaţia ştiinţifică este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru copiii noştri"

Aşa cum am spus, motivul principal pentru care oamenii nu acceptă evoluţia este pentru că nu ştiu ce este: „Eu nu cred în evoluţie” „Dar ce crezi că este?” „Că ne tragem din maimuţe”. Nu despre asta este vorba în teoria evoluţiei: nu ne tragem din maimuţe, oamenii şi maimuţele provin dintr-un strămoş comun.

Este periculos din punct de vedere medical şi psihologic să crezi pur şi simplu  în orice. Trebuie să existe un mod de a afla ce e adevărat şi ce nu şi cea mai bună metodă este ştiinţa. Educaţia ştiinţifică este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru copiii noştri. Şi trebuie să lăsăm religia în afara ştiinţei: dacă părinţii vor să-i înveţe religia, este în regulă, dar nu este treaba statului sau a profesorilor.

Michael Shermer va susţine astăzi, de la ora 17:45, o conferinţă cu numele „De ce contează Darwin, argumente împotriva designului inteligent”. Evenimentul este coordonat de Ovidiu Covaciu de la Asociaţia Umanistă Română şi va fi deschis de Remus Cernea, preşedintele AUR.
 
Shermer este redactor al revistei americane Skeptic, fondator al The Skeptics Society, scrie lunar pentru revista Scientific American şi este profesor adjunct la Universitatea Claremont.

De asemenea, este autorul a 16 cărţi, printre care „De ce cred oamenii în bazaconii” (despre pseudo-ştiinţă, superstiţii şi confuzii ale timpului nostru) şi „De ce contează Darwin, argumente împotriva designului inteligent” (în care arată că mai multe ramuri ale ştiinţei converg pentru a susţine evoluţia şi că designul inteligent nu este o teorie ştiinţifică).