Şcolile din Bucureşti în care româna este limbă străină

Diplomaţii străini, oamenii de afaceri şi cei cu bani îşi înscriu copiii în şcoli internaţionale. Dar chiar şi extinse, instituţiile fac an de an liste de aşteptare. Vă prezentăm care este oferta a trei astfel de şcoli, de la cea mai scumpă la cea mai ieftină.

47 de ani de experienţă

American International School of Bucharest (AISB) este cea mai veche şcoală particulară din România, dar şi cea mai scumpă. În '62, funcţiona cu doi profesori şi şase elevi. Pe lângă asta, rechizitele proveneau din donaţii, iar resursele veneau de la Frankfurt, cu avioanele armatei americane. După 47 de ani, la şcoala americană din Bucureşti învaţă 700 de elevi, adunaţi de prin toată lumea: copiii diplomaţilor din 13 ambasade, 50% dintre ei sunt străini, iar 26% sunt români.

Limba de predare este obligatoriu engleza şi, din respect pentru ţara în care locuiesc, chiar şi provizoriu, directorii au trecut în orar şi limba română. Din filosofia liceului nu dispar „simţul critic, munca în echipă, respectul mutual şi sensibilitatea fiecăruia şi modul individual de a învăţa”. Profesorii, recrutaţi din 14 ţări, au dispoziţii clare: nici un copil să nu plece acasă fără lecţia învăţată.

Între 17.000 şi 18.000 de euro pe an

Intrarea la AISB se face cu un xerox după buletin şi o legitimaţie de vizitator, asta în cazul în care anunţi venirea cu vreo două zile înainte. Dacă nu, eşti poftit politicos să aştepţi după gard, pentru că securitatea elevilor este cel mai important lucru, unul dintre motivele pentru care părinţii şi-au dus copilul acolo.

„Paza este asigurată 24 de ore din 24. Când vin la şcoală, copiii se legitimează, la fel şi părinţii şi nimeni nu poate ieşi până la terminarea orelor”, spune David Ottaviano, directorul şcolii. Organizată pe câteva hectare bune de teren, AISB dispune de cele mai avansate dotări: sală de teatru, de muzică, cantină, două terenuri de fotbal, două de baschet, patru de tenis şi o sală de gimnastică.

La început de an, taxa de înscriere este de 200 de euro, iar în cazul admiterii, înregistrarea mai costă încă 800. Costurile pentru un an de grădiniţă până în clasa a opta se duc până la 17.000 de euro, iar liceul pe un an costă 18.000.

Toate la alegere

Pauzele de masă sunt lungi şi adună la cantină toată şcoala. Relaxaţi, cu un suc în mână, pe gazonul din curte, sau agăţaţi de-o carte la bibliotecă, toţi arată ca americanii. Uniformele sunt la modă, iar echipamentul sportiv e personalizat cu „Vampires”, echipa de baschet a liceului. Până şi vitrina cu trofee şi cupe e aşezată ca s-o poată vedea toată lumea, ca-n filmele americane cu adolesenţi de colegiu.

„Nici părinţii nu se mai dau duşi de la şcoală. Când îi aduc pe copii dimineaţa, mulţi dintre ei rămân să bea o cafea aici”, povesteşte Lynn Wells, directorul Comsiei de Admitere. Orice colţ al clădirii este supravegheat de un profesor, iar pe toată perioada orelor, un medic şi o asistentă sunt la post, în cazul unor incidente.

Evaluări semestriale

Şcoala americană nu pune mare preţ pe note. Scopul profesorilor este ca elevul să priceapă şi să fie orientat către ceea ce ştie el să facă mai bine. Notele se pun de la 1 la 7, iar în cazul proiectelor de „treaptă”, lucrările vor fi corectate de profesori din străinătate, de la alte şcoli afiliate AISB.

DE LUX

Studiu despre orice

Aproape 90 de profesori asigură educaţia la Şcoala Americană din Bucureşti. La început de an, părinţii primesc o descriere completă a competenţelor lor, cu experienţa profesională, studiile internaţionale şi pregătirea pedagogică. Pe lângă materiile de bază, elevii învaţă noţiuni de ecologie, artă, literatură, producţie teatrală, oratorie, muzică, dans, până la orice ştiinţă descoperită. Cele 18.000 de euro includ transportul până la şcoală şi înapoi acasă, diplome recunoscute internaţional şi posibilitatea de a fi admis la o universitate de prestigiu după absolvirea liceului. Programa mai include, printre altele, activităţi tematice prin care copiii să cunoască obiceiurile şi cultura colegilor. Una dintre cele mai polulare este „Festivalul recoltei”.

FĂRĂ REPETENŢIE

Ajutor să nu rămâi pe dinafara şcolii

Ionela Săvescu

International School of Bucharest (ISB) merge pe aceleaşi principii de predare-învăţare. Diferenţa o face însă taxa anuală percepută, care este mai mică. Grădiniţa costă între 4.000 şi 5.000 de euro pe an, şcoala primară 7.500 de euro pe an, iar liceul 8.950 de euro. Keith Jackson, directorul adjunct, spune că programa Anglei şi Ţării Galilor, cea care e mama învăţării la ISB, este o combinaţie între „a te juca” şi „a studia”: „Probabil de aceea copiii iubesc să vină la şcoală. Aţi mai văzut un deva asta?”, spune el. Pentru cei care au trecut de doi ani de grădiniţă, clasa I începe la 5 ani: „Nu, nu e devreme!”, adaugă Jackson.

Primele noţiuni de alfabet şi matematică sunt predate, de asemenea, de profesori străini, şcoliţi să facă faţă tuturor modurilor de predare din străinătate. „Recrutarea lor a fost dificilă, într-adevăr, dar am descoperit şi profesori români foarte, foarte buni”. Şcoala internaţională îi ajută pe elevi să co lecţioneze toate diplomele. „Nu-i poţi spu - ne unui copil că nu-l treci în anul următor. E teribil. Îi spui, însă, că-l ajuţi să înţeleagă. Testul îl poate da anul următor, dacă nu-i iese foarte bine, şi OK este suficient”, spune Jackson. Testele sunt corectate la Universitatea Cambridge.

Întrebări şi motive

În banii de şcolarizare intră excursiile de studiu, oriunde în România. „Dacă profesorii predau lecţii despre munţi, e firesc să duci copiii să-i vadă.” Atmosfera în şcoală este relaxată. Ghiozdanele n-au voie în clase, ci în dulapurile personalizate cu numele fie căruia, întinse de-a lungul holurilor. ISB are anul acesta 600 de elevi, din 38 de ţări. Dacă anul trecut aveau cam 100 de copii români, în 2009 s-au înscris peste 170. „Diferenţa între sistemul nostru şi cel românesc este că învăţarea se face prin practică, nu doar privind şi copiind câte ceva în caiet. Copiii trebuie să ştie să analizeze, să caute motive, să pună întrebări”, adaugă Jackson.

REGULI

Cambridge School vine cu stricteţea

Şcoala britancă, ascunsă pe Calea Dorobanţilor, este singura care are o listă mare de aşteptare. Asta şi pentru că suprafaţa instituţiei este relativ mică. Cu toate acestea, 65% dintre cei 520 de elevi care învaţă acolo sunt români.

„Nu ne-am ocupat prea mult de reclamă. Singura noastră promovare vine prin recomandări şi, în fiecare an, trebuie să refuzăm nişte copii, pentru că lucrăm la o capacitate mai mică”, spune Rita Maalouf, directoare şcolii.

Taxele sunt cele mai mici dintre şcolile particulare de top: 4.000 de euro pentru un an de gră diniţă, 4.500 pentru şcoala primară, 5.000 pentru gimnaziu şi 5.500 la liceu. Banii asigură o educaţie strictă, în stil britanic. Materiile sunt predate de vorbitori nativi de engleză, care îi ajută pe elevi să treacă de testele internaţionale SABIS. Învoirile se fac numai pe bază de aprobare scrisă, ştampilată şi semnată de directoare.

„Părintele nu poate ieşi cu elevul pe poartă în timpul programului dacă nu are aprobare”, atrage atenţia Rita Maalouf. Mai mult, ea primeşte, la sfârşitul fiecărei zile, un document care descrie comportamentul fiecărui elev la ore: „Dacă n-a fost cuminte şi a deranjat cursul, el nu poate ieşi cu ceilalţi copii în pauză. Rămâne în clasă, supravegheat de un profesor. Noi numim acest procedeu «detenţie». În caz că nu se cuminţeşte, prelungim detenţia până la ora 16.00, după programul de şcoală”.