Securiştii „Amigo“

Responsabilul de cont: locotenent-colonel Constantin Anghelache, ofiÅ£er de Securitate din comerÅ£ul exterior. „Europa liberă“ îl consideră pe Anghelache „un martor important“. Un an mai târziu, „martorul important“ călătoreÅŸte precipitat în ElveÅ£ia ÅŸi Luxemburg. Mai multe conturi bancare sunt radiate.

23 decembrie 1989. RevoluÅ£ionarii din sediul CC îl capturează pe Constantin Dăscălescu, ultimul premier comunist. Åžeful său de cabinet este Åžerban Mihăilescu - ani mai târziu, secretar general al guvernului Năstase ÅŸi titularul poreclei „Miki Åžpagă“.

În octombrie 2006, este deconspirat de CNSAS că, între ’86 ÅŸi ’89, a fost maior acoperit al DIE. Mihăilescu activa ca ÅŸef de cabinet al lui Dăscălescu, intrând sub incidenÅ£a unui decret ceauÅŸist din ’85, care obliga ÅŸefii serviciilor de protocol să fie ofiÅ£eri ai Securităţii. Actualul senator PSD a contestat decizia CNSAS de „poliÅ£ie politică“ ÅŸi a catalogat acuzaÅ£iile „fie o confuzie, fie o făcătură“. ContestaÅ£ia a fost admisă.

ANGHELACHE. CONSTANTIN ANGHELACHE

La vremuri noi, tot noi

BucureÅŸti, 1980. La ordinul (nr. 000320/1980) lui Nicolae Ceau- ÅŸescu, se înfiinÅ£ează UM 0107/AVS - o unitate specială a Centrului de InformaÅ£ii Externe (CIE), în care este detaÅŸat ÅŸi Constantin Anghelache. Noua structură coordonează activităţile ceauÅŸiste de comerÅ£ exterior ÅŸi are un regim independent ÅŸi ultrasecret, chiar în interiorul spionajului românesc.

OfiÅ£erii UM 0107 gestionează operaÅ£iunile AVS (Aport Valutar Special) în vederea achitării datoriilor externe ale regimului comunist. Absolut toată valuta forte obÅ£inută fie din contrabanda de arme ÅŸi droguri, fie din vânzarea evreilor născuÅ£i în România, fie din schimburi comerciale de mărfuri, fie din comisioanele confidenÅ£iale ÅŸi contractele întreprinderilor de comerÅ£ exterior intră în conturile controlate de UM 0107, de la BRCE.

Nu scapă nimic. Practic, unitatea CIE colectează toÅ£i banii câÅŸtigaÅ£i de spionajul românesc, indiferent de monedă (de la dolar la rublă) ÅŸi indiferent de provenienţă (de la vânzări de ciment la intermediere de heroină în Boston). Patentul este copiat de la KGB.

La presiunea lui CeauÅŸescu, operaÅ£iunile AVS iau amploare la mijlocul anilor ’80, iar ofiÅ£erii din UM 0107, aleÅŸi pe sprânceană, provin din CIE, DirecÅ£ia de InformaÅ£ii a Armatei sau contraspionajul economic (UM 0650). Ultimul ÅŸi cel mai prolific ÅŸef al unităţii speciale a fost locotenent-colonelul Constantin Anghelache. Acum, general în rezervă.

Zürich, 9 iunie 2008. Constantin Anghelache va fi unul dintre sutele de români aflaÅ£i în tribune la meciul România - FranÅ£a. La cei 62 de ani ai săi, generalul (r) de spionaj are o grămadă de treabă. Este membru în Consiliul de Coordonare a Activităţii de Statistică din cadrul Institutului NaÅ£ional de Statistică (INS). Decizia numirii sale a fost semnată, anul trecut, de premierul Tăriceanu. Anghelache este ÅŸi vicepreÅŸedintele Societăţii Române de Statistică.

AcelaÅŸi Anghelache le predă ÅŸi studenÅ£ilor de la Facultatea de FinanÅ£e ÅŸi Contabilitate, a Universităţii Artifex, unde e prorector. Sub titlul de profesor-doctor, fostul securist comunist îi învaţă pe tineri mecanismele economiei de piaţă ÅŸi strategiile contabile din capitalism. Apoi, Constantin Anghelache este ÅŸi preÅŸedintele unui club de fotbal (Tricolorul Breaza - Liga a III-a), dar ÅŸi membru în comitetul executiv al FRF. De fapt, legăturile sale cu fotbalul sunt mai vechi, de la începutul anilor ’90, când spionul rezervist a fost vicepreÅŸedintele Rapid.

Anghelache ÅŸi-a clădit averea pe propriile afaceri. El a introdus pe piaÅ£a autohtonă cafeaua Amigo, e asociat cu celebrii Mircea ÅŸi Răzvan Lucescu, a fost partener cu PSD-istul Miki Åžpagă (Åžerban Mihăilescu) ÅŸi îÅŸi petrece sfârÅŸitul de săptămână la vila sa din Breaza. ObiÅŸnuit să lucreze cu banii, Anghelache s-a dezmeticit imediat după RevoluÅ£ie. Atunci, ÅŸi-a privatizat relaÅ£iile, informaÅ£iile ÅŸi expertiza dobândite în structurile de spionaj ÅŸi comerÅ£ exterior ale Securităţii.

"Nu pot să vă spun nimic legat de acea perioadă. Åži, oricum, nu ÅŸtiÅ£i dumneavoastră ce să mă întrebaÅ£i... Liviu Turcu este nesemnificativ.", Constantin Anghelache, om de afaceri, general (r)

S-AU REINVENTAT ÎN CAPITALISM

Asocieri spectaculoase: Miki Şpagă, Anghelache şi Lucescu

Mai 1991. La Registrul ComerÅ£ului se înregistrează firma Mercator SRL. În societate, îÅŸi unesc interesele financiare 15 persoane. Cei mai „grei“ asociaÅ£i sunt însă Constantin Anghelache ÅŸi Åžerban Mihăilescu (senator PSD). Astfel, tartorul banilor obÅ£inuÅ£i de spionii lui CeauÅŸescu ÅŸi fostul ÅŸef de cabinet al premierului comunist, Constantin Dăscălescu, se reinventează în capitalism, într-o societate de intermediere comercială.

Interesul e dezvăluit chiar de Mihăilescu, în prezent aflat în atenÅ£ia DNA, pentru fapte de corupÅ£ie. „Am intrat în firmă pentru că eram fără serviciu. Era o perioadă grea! Nu pot să spun nici că a mers bine, nici că a mers rău. Cel mai important era faptul că aveam un venit sigur, un salariu.“

Cât despre relaÅ£ia sa cu generalul (r) Anghelache, fostul secretar general al guvernului Năstase are o criză subită de memorie: „Nu mai ÅŸtiu exact când ne-am cunoscut... înainte sau după RevoluÅ£ie. La câtă lume cunosc, nu vă pot da acum o dată fixă despre ceva din urmă cu 18 ani“. Åži adaugă, prevenitor: „Trebuie să ÅŸtiÅ£i că firma a funcÅ£ionat respectând toate normele legale!“.

Aprilie 1993. AcÅ£ionariatul Mercator se modifică. ÎÅŸi face apariÅ£ia un alt nume „greu“ - Mircea Lucescu. Plecase din Å£ară în 1990, în Italia. Când a intrat în afacerea prezidată de Anghelache ÅŸi Miki Åžpagă, Lucescu senior antrena Brescia Calcio. „Îl cunosc pe Mircea Lucescu din facultate. Am fost colegi la ASE (comerÅ£ exterior). Care-i problema?“, comentează Anghelache.

Septembrie 1993. Åžerban Mihăilescu devine secretar de stat la Ministerul Transporturilor, în guvernul Văcăroiu. Avansarea echivalează cu sfârÅŸitul carierei de afacerist. La vedere. „Când am devenit funcÅ£ionar public, m-am retras din toate firmele“, susÅ£ine Mihăilescu, deranjat de întrebările EVZ, „taman în plină campanie electorală“.

Septembrie 2002. Noi sortimente de cafea măcinată Amigo sunt lansate cu fast în România. Societatea pusă pe picioare de Mihăilescu, Anghelache ÅŸi Lucescu atinge o cifră de afaceri impresionantă. Motorul profitului îl reprezintă relaÅ£ia Mercator SRL cu grupul Iguacu, al treilea producător de cafea din Brazilia. Sursele EVZ susÅ£in că Anghelache ÅŸi-a exploatat relaÅ£iile comerciale cultivate în spionaj.

În schimb, acesta e mai dispus să ne arate cât de mulÅ£umit este de el însuÅŸi: „Nu ÅŸtiÅ£i că eu am publicat 62 de cărÅ£i de economie? Că predau studenÅ£ilor, că sunt în consiliul care elaborează norme metodologice de statistică? Tot vă place să dezgropaÅ£i morÅ£ii...“. Ulterior, Anghelache s-a eschivat constant să răspundă întrebărilor EVZ.

Iunie 2007. Documentele certifică asocieri multiple ale Mercator cu alte firme din aria de influenţă a fostului spion Anghelache. Astfel, intermediarul de cafea apare în acÅ£ionariatul Elvimex ÅŸi Merpan. Cea din urmă ÅŸi-a început activitatea în 1994, în panificaÅ£ ie. Firma cu nume de fungicid a avut în 2006 doar doi angajaÅ£i, dar un profit de 1,3 miliarde de lei vechi. Banii s-au împărÅ£it între cei nouă acÅ£ionari. Dintre aceÅŸtia, Mircea Lucescu deÅ£ine acum 28% din participaÅ£ii. Fiul său, Răzvan Lucescu, are ÅŸi el 3 procente.

Numele celorlalÅ£i asociaÅ£i apar frecvent alături de cel al lui Anghelache, în businessurile lui colaterale. Un personaj „interpus“ este Tatiana Ciumac, cofondator al Mercator. Numele ei figurează (cu 15%) ÅŸi în SRL-ul Elvimex - o asociere Mercator-Elvimex Group, administrată de Anghelache. În acea perioadă, 1991, specialiÅŸtii în comerÅ£ exterior din jurul generalului (r) au câÅŸtigat prima licitaÅ£ie. Contractorul - o societate din Siria. Obiectul tranzacÅ£iei: staÅ£ii de transformare. Colaborarea Elvimex cu clienÅ£ii de peste hotare „naÅŸte“ primul pui: Elvimex InternaÅ£ional, prin care vor fi derulate proiecte în Orientul Mijlociu.

Profilul companiei este divers: industria energetică, produse electrotehnice, mobilă, finanÅ£e, edituri. În România, Elvimex Group a prestat pentru societăţile de stat Petrotrans ÅŸi Electrica. Misterioasa Tatiana Ciumac, plus alÅ£i cinci români, sunt acÅ£ionari minoritari în Elvimex Group. Dar cel mai interesant asociat este sirianul Nabil Al Jabi, un arhitect bogat din Damasc. Peste 20% din profiturile Elvimex se scurg printr-o suveică de trei firme offshore din Dublin (Odanne Consultants - Yardvale Services Ltd - Tealgate Services Ltd).

LEGÄ‚TURI V.I.P

„Fotbal Plus“, o afacere lichidată

11 PLUS SA. AÅŸa s-a numit societatea de editare a săptămânalului sportiv „Fotbal plus“, înfiinÅ£at în 1994, în care s-au întâlnit generalul (r) Constantin Anghelache, scriitorul Radu CosaÅŸu, prezentatorul Pro TV Vadim Vîjeu, Bogdan Tohăneanu (avocatul clubului FC NaÅ£ional), Eduard Å¢one (redactorul-ÅŸef al revistei „FHM“) ÅŸi Ioan Adrian Vilău, candidat la Primăria Capitalei din partea formaÅ£iunii lui Ioan TalpeÅŸ (ex-director SIE). Indirect, alÅ£i doi asociaÅ£i din 11 PLUS au fost Octavian Åžtireanu ÅŸi Cristian Sorin Dumitrescu - deputaÅ£i PSD. Acum, firma 11 PLUS este în lichidare.

IL LUCE

Fără lustraţie

Mircea Lucescu a declarat pentru EVZ: „Pe Constantin Anghelache îl cunosc de aproape 40 de ani. Când era ataÅŸat la Ambasada României la Londra - el a lucrat o perioadă foarte lungă în capitala Marii Britanii - Anghelache ne ajuta foarte mult. Fiind antrenor, mergeam să văd cum joacă celelalte echipe, iar Domnia Sa ne ajuta cu ziare, reviste, în care era prezentată evoluÅ£ia echipelor adversare. (...) Eu am terminat ComerÅ£ul Exterior ÅŸi m-am folosit de relaÅ£iile pe care le aveam cu colegii“, ne-a povestit Lucescu.

El a adăugat: „După ’90, toată lumea încerca să facă ceva, să se descurce. Cu domnul Anghelache am avut o relaÅ£ie foarte bună ÅŸi mi-a propus să intru în firma Mercator. Am devenit acÅ£ionar în ’93. Practic, eu am dat banii pentru cumpărarea unei staÅ£ii de morărit, aflată la TârgoviÅŸte. Nu mai am nicio treabă cu firma asta de 5-6 ani“. În 2006, Mircea Lucescu s-a declarat împotriva desecretizării arhivelor fostei Securităţi. „E o ruÅŸine că se umblă acum la dosare“, preciza actualul tehnician într-un interviu acordat EVZ.

Lucescu susÅ£inea că nu a avut niciun contact cu Securitatea. TotuÅŸi, Legea lustraÅ£iei ÅŸi desecretizarea dosarelor păreau pentru Lucescu o „nebunie fără rost“.