Securiştii şi miliţienii spun că n-au tras în decembrie ’89

Au fost verificate 726 de pistoale mitralieră, de calibrul 7,62 mm, din care 70 prezentau urme de funingine, 531 de pistolete cu 42 de urme de funingine, 60 de pistoale mitralieră cu pat rabatabil, din care 7 erau murdare de funingine. Alături de ele, comisia a mai găsit acelaÅŸi tip de urme în Å£evile armelor la 5 dintre cele 77 de puÅŸti mitralieră verificate ÅŸi la două puÅŸti cu lunetă. În urma verificărilor, s-au constatat urme de funingine pe Å£evile armelor aflate în dotarea următoarelor categorii: 24 de cadre ale Securităţii TimiÅŸ, 28 de lucrători ai MiliÅ£iei, din care 16 din alte localităţi ale judeÅ£ului, precum ÅŸi 36 de ofiÅ£eri ÅŸi subofiÅ£eri ai MiliÅ£iei Municipiului TimiÅŸoara.

Singura persoană trimisă după gratii dintre cele care aveau arma din dotare murdară de funingine, semn că s-a tras cu ea, este fostul maior de miliÅ£ie Veverca. El a fost condamnat pentru omor deosebit de grav la 15 ani de închisoare, după ce s-a dovedit că a împuÅŸcat mortal un demonstrant de la TimiÅŸoara, pe nume IanoÅŸ Paris. Nimeni nu a verificat vreuna dintre armele militarilor în termen sau ale ofiÅ£erilor ÅŸi subofiÅ£erilor din armată care s-au aflat în misiune în TimiÅŸoara, în timpul revoltei din 1989. Nici gloanÅ£ele extrase din corpul răniÅ£ilor sau al persoanelor decedate nu au fost colectate pentru a fi supuse expertizării, pentru identificarea autorului omorului ori a rănirii comise.

Buzatu: „Pe mine nu m-a infiltrat nimeni niciunde“

FoÅŸtii securiÅŸti ÅŸi miliÅ£ieni aflaÅ£i pe lista „armelor cu funingine“ nu sunt interesaÅ£i de informaÅ£iile apărute după desecretizarea „Jurnalului de luptă“ din MApN, din timpul revoltei de la TimiÅŸoara. O parte dintre ei au fost inculpaÅ£i în „Lotul TimiÅŸoara“ ÅŸi condamnaÅ£i la pedepse cu închisoarea sau găsiÅ£i nevinovaÅ£ i de instanÅ£ele militare care i-au judecat. „Nu mă interesează subiectul ÅŸi nu am ce să comentez“, a declarat generalul (r) Gheorghe Atudoroaie, fost adjunct al ÅŸefului Securităţii TimiÅŸ în anul 1989.

„Pe mine nu m-a infiltrat nimeni niciunde. Ne-au dat în dotare un AKM ÅŸi două sectoare cu cartuÅŸe ca să apărăm sediul instituÅ£iei. Noi, de la economic, am fost în obiective economice ÅŸi nu aveam nimic cu lumea. Pentru armă, cu care nu am tras niciun foc, eu am semnat de primire, dar de predare nu. Când am fost trimiÅŸi pe la obiectivele economice, ÅŸeful nostru de atunci ne-a spus că o să găsim pe acolo ofiÅ£eri DIA, îmbrăcaÅ£i în salopete, dar să nu ne luăm cumva de ei. Asta cu desecretizarea e tardivă. După 18 ani, ei pot scrie orice acolo. Nu mă interesează“, a declarat comisarul-ÅŸef Marinică Buzatu, fost locotenent la serviciul economic, actualmente ÅŸeful Biroului de Investigare a Fraudelor din PoliÅ£ia Municipiului TimiÅŸoara.

Generalii vor să scape de puşcărie

Însemnările desecretizate din „Jurnalul de luptă“ din perioada 17-22 decembrie 1989, aflat la MApN, încearcă să acrediteze ideea că victimele de la TimiÅŸoara trebuie trecute în seama lucră torilor de Securitate, MiliÅ£ie ÅŸi USLA, infiltraÅ£i printre militarii forÅ£elor armate. Prin urmare, Armata nu s-ar face vinovată de cei 72 de morÅ£i ÅŸi cei peste 350 de răniÅ£i. AfirmaÅ£iile sunt contrazise de răniÅ£ii de acum 18 ani. Potrivit lor, generalii în rezervă Stănculescu ÅŸi ChiÅ£ac, condamnaÅ£i la 15 ani de închisoare în dosarul „RevoluÅ£iei de la TimiÅŸoara“, vor să folosească jurnalul desecretizat al acÅ£iunilor de luptă din MApN ca să scape de puÅŸcărie ÅŸi nicidecum pentru a scoate la lumină un adevăr istoric. Stănculescu ÅŸi ChiÅ£ac sunt complici cu aÅŸa-ziÅŸii „infiltraÅ£i“, pe care i-au tăinuit timp de 18 ani, mai spun ei.

„Există numeroase mărturii în care participanÅ£i la evenimentele de atunci, unii dintre ei răniÅ£i, au declarat că au văzut cu ochii lor militari în termen ÅŸi cadre militare aparÅ£inând MApN trăgând în demonstranÅ£ii de la TimiÅŸoara. Eu am fost împuÅŸcat în PiaÅ£a Libertăţii ÅŸi asupra noastră s-a tras, fără somaÅ£ie, atât de la nivelul trotuarului, cât ÅŸi din balconul Diviziei 18 Mecanizate TimiÅŸoara. Militari înarmaÅ£i cu pistolete ÅŸi cu AKM-uri au ieÅŸit din Garnizoana Militară ÅŸi au tras în noi tot fără somaÅ£ie. La noi, la Memorialul RevoluÅ£iei, sunt sute de astfel de declaraÅ£ii care spun că armata a tras în populaÅ£ia paÅŸnică. Interesant este faptul că Victor Atanasie Stănculescu foloseÅŸte abia acum, în procesul pe care revoluÅ£ionarii timiÅŸorenii l-au intentat, astfel de însemnări.

Stănculescu ÅŸi ChiÅ£ac au fost la vremea respectivă persoanele cu cel mai înalt grad prezente la TimiÅŸoara ÅŸi care au coordonat reprimarea violentă a demonstranÅ£ilor. Dacă Stănculescu ÅŸtia că lucrători din Securitate, miliÅ£ieni ÅŸi uslaÅŸi au fost infiltraÅ£i printre militari ÅŸi au omorât oameni, atunci este tot atât de vinovat, fiind complice cu infiltraÅ£ii, pentru că nu i-a deconspirat ÅŸi nu i-a predat justiÅ£iei militare pentru a fi judecaÅ£i. Putea să facă acest lucru imediat după RevoluÅ£ie, când a devenit ministru al apărării, iar ChiÅ£ac ca ministru de interne. Din contră, ei au stopat cercetă rile, în calităţile pe care le aveau, legate de revolta de la TimiÅŸoara“, a declarat Traian Orban, rănit în RevoluÅ£ie ÅŸi preÅŸedinte al Memorialului RevoluÅ£iei de la TimiÅŸoara.

ÎN DISPOZITIV

Desfăşurarea de forţe

În perioada 17-20 decembrie 1989, în municipiul TimiÅŸoara au fost dizlocaÅ£i militari aparÅ£inând unui număr de 20 de unităţi militare din TimiÅŸoara, Sibiu, Arad, Lugoj, BuziaÅŸ, Buzău. De asemenea, în oraÅŸ au fost dispuÅŸi 230 de militari ÅŸi ofiÅ£eri aparÅ£inând trupelor de securitate ÅŸi 130 de grăniceri, armă proaspă t trecută, la vremea respectivă, la Ministerul de Interne. În opt puncte ale oraÅŸului au fost amplasate tot atâtea dispozitive de pază, aÅŸanumitele D-uri, din care făceau parte lucrători de mili- Å£ie. În aceeaÅŸi perioadă, în municipiu au fost dizlocaÅ£i ÅŸi 29 de luptători USLA de la Aeroportul TimiÅŸoara.

Marinică Buzatu ÅŸeful Biroului de Investigare a Fraudelor, PoliÅ£ia TimiÅŸoara: "Ne-au dat în dotare un AKM ÅŸi două sectoare cu cartuÅŸe ca să apărăm sediul instituÅ£iei. Pentru armă, cu care nu am tras niciun foc, eu am semnat de primire, dar de predare nu. Åžeful nostru ne-a spus că o să găsim pe acolo ofiÅ£eri DIA, îmbrăcaÅ£i în salopete, dar să nu ne luăm cumva de ei."

Traian Orban preÅŸedintele Memorialului RevoluÅ£iei de la TimiÅŸoara: "Eu am fost împuÅŸcat în PiaÅ£a Libertăţii ÅŸi asupra noastră s-a tras, fără somaÅ£ie, atât de la nivelul trotuarului, cât ÅŸi din balconul Diviziei 18 Mecanizate TimiÅŸoara. Militari înarmaÅ£i cu pistolete ÅŸi cu AKM-uri au ieÅŸit din Garnizoana Militară ÅŸi au tras în noi tot fără somaÅ£ie."