Şefia Floricăi Bejinaru la CSM, contestată

În perioada 1999-2000, Florica Bejinariu a fost director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, iar din 2001 şi până în prezent este formator al INM. A fost aleasă ca reprezentant al tribunalelor în CSM în ianuarie 2005. Bejinariu este doctorand în drept în domeniul "Delicvenţă juvenilă". Magistratul a primit Ordinul Naţional pentru Merit - grad de comandor - pentru merite deosebite în 2000. Este căsătorită şi are un copil.

Fostul ministrul al Justiţiei Monica Macovei a cerut, în 2005, să se verifice dacă magistratul a colaborat cu Securitatea. Florica Bejinaru a primit, iniţial în 2006, verdict de colaborare cu Securitatea. Aceasta a contestat decizia şi, în final s-a stabilit că magistratul a colaborat cu Securitatea, dar nu în sensul poliţiei politice. Este singurul magistrat care a fost verificat de trei ori de CNSAS.

Judecătorul Viorica Costiniu, preşedintele de onoare al Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), care participat, la şedinţa Consiliului Supeior al Magistraturi (CSM), a spus, citată de Mediafax, că va pune în discuţia magistraţilor propunerea ca AMR să conteste în instanţă numirea Floricăi Bejinariu în funcţia de preşedinte al Consiliului.

Curtea Supremă a dat verdict de necolaborare

Judecătoarea Florica Bejinaru, a declarat că este conştientă de faptul că o parte a sistemului judiciar contestă numirea sa ca şef al Consiliului, precizând că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind verdictul CNSAS.

"ICCJ a dat o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Am să pun punct acestei probleme", a spus Bejinaru, referindu-se la criticile privind acuzaţiile de colaborare cu fost Securitate.

Vicepreşedinte: Gabriela Isac

Procurorul Gabriela Isac a fost aleasă cu majoritate de voturi, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătoarele Ana Lăbuş şi Florica Bejinaru, precum şi procurorul Liviu Dăscălescu şi-au depus, oficial candidaturile pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătoarea Florica Bejinaru funcţionează la Tribunalul Mehedinţi, Ana Lăbuş la Tribunalul Iaşi, iar procurorul Liviu Dăscălescu, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Acesta din urmă a mai deţinut funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, în 2005.

Este pentru prima dată în istoria actualului CSM, respectiv din 2004, când mai mulţi membri ai instituţiei şi-au depus candidatura pentru funcţia de preşedinte.

În prima parte a şedinţei CSM, care a fost prezidată de preşedintele Traian Băsescu, s-a prezentat raportul de activitate al instituţiei, urmând ca în a doua parte să fie aleasă noua conducere. Şeful statului a participat doar la prezentarea raportului de activitate al instituţiei, nu şi la alegerea noii conduceri a Consiliului.

Unul din trei

Consiliul Superior al Magistraturii va alege noua conducere, deoarece mandatele preşedintelui CSM, judecătorul Virgil Andreieş, şi al vicepreşedintelui, procurorul Bogdan Licu, expiră mâine.

Potrivit Constituţiei, preşedintele şi vicepreşedintele CSM, aleşi dintre membrii Consiliului, deţin un mandat timp de un an. "Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţi", prevede articolul 133 din legea fundamentală.

Spre deosebire de anii anteriori, când numele candidaţilor pentru conducerea CSM erau previzibile, de data aceasta nimeni nu bănuieşte care este numele viitorului preşedinte. Anul acesta, nu este exclusă, în premieră, posibilitatea ca un procuror să candideze pentru şefia CSM. Pe de altă parte, cele mai multe din mandatele membrilor CSM expiră în cursul acestui an.

De la constituirea noului CSM, în anul 2004, au deţinut pe rând funcţia de preşedinte CSM judecătorii Dan Lupaşcu, Iulian Gâlcă, Anton Pandrea, Lidia Bărbulescu, Virgil Andreieş iar vicepreşedinţi au fost procurorii Liviu Dăscălescu, Cristian Deliorga, Dan Chiujdea, Graţiana Isac şi Bogdan Licu.

În acest an, candidaţii cu cele mai mari şanse de a fi aleşi în funcţia de preşedinte CSM sunt Ana Lăbuş, Gheorghe Groza şi Costel Drăguţ, iar pentru cea de vicepreşedinte poate fi oricare dintre cei cinci procurori care deja au mai deţinut această funcţie.

Structura CSM

Membrii aleşi ai CSM sunt:

• Lidia Bărbulescu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinte interimar al ICCJ
• Anton Pandrea - preşedintele Secţiei penale a instanţei supreme
• Gheorghe Buta - preşedintele Secţiei comerciale a ICCJ
• Virgil Andreieş - preşedintele Curţii de Apel Cluj
• Dan Lupaşcu - preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, membru cu activitate permanentă la Consiliu
• Florica Bejinaru - Tribunalul Mehedinţi
• Gheorghe Groza - Curtea de Apel Oradea (care a preluat funcţia după pensionarea Angelei Hărăstăşeanu)
• Ana Lăbuş - Tribunalul Iaşi, membru cu activitate permanentă la Consiliu
• Alexandrina Rădulescu - Judecătoria Cluj Napoca, membru cu activitate permanentă
• Costel Drăguţ - preşedintele Curţii de Apel Craiova (care a preluat funcţia după pensionarea judecătorului Iulian Gâlcă), precum şi procurorii
• Dan Chiujdea - şeful Parchetului Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, membru cu activitate permanentă
• Graţiana Isac - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului instanţei supreme
• Liviu Dăscălescu - procuror general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti şi membru cu activitate permanentă
• Cristian Deliorga - Parchetul Tribunalului Constanţa
• Bogdan Licu - Parchetul Tribunalului Capitalei.

Aceştia au fost aleşi în decembrie 2004, pentru un mandat de şase ani.

Membrii de drept sunt preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) - funcţie vacantă după pensionarea lui Nicolae Popa, procurorul general al României - Codruţa Kovesi şi ministrul Justiţiei - Cătălin Predoiu.

Societatea civilă

Pe de altă parte, societatea civilă este reprezentantă în CSM de Irina Zlătescu, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului, şi de Elena Tănăsescu, profesor universitar în cadrul Facultăţii de Drept din Bucureşti.

Anul 2009 a fost cel mai tensionat pentru justiţie, înregistrându-se două conflicte juridice de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi celelalte puteri ale statului, greve ale personalului auxiliar din sistem, dar şi una a magistraţilor, care a ţinut trei săptămâni, deşi nu avea bază legală.
 

În 2010, dincolo de încercarea de ridicare a monitorizării Comisiei Europene impusă justiţiei, CSM are misiunea principală de a organiza alegerile noilor membri ai Consiliului, întrucât mandatele actualilor expiră în luna decembrie.