Comentator al acestor intervenţii a fost istoricul Charles Gati. A doua sesiune de comunicări i-a adus la prezidiu pe Jeffrey Herf (University of Maryland), Noemi Marin (Florida Atlantic University), Iulia Motoc (United Nations Human Rights Committee) şi Nick Miller (Boise State University).
Jeffrey Herf a vorbit despre rolul crucial pentru demoralizarea nomenklaturii sovietice jucat de victoria NATO în confruntarea strategică a eurorachetelor balistice (1979-1983). Noemi Marin a analizat mecanismele retoricii totalitare si efectele acesteia asupra spaţiului public postcomunist.
Iulia Motoc a făcut un bilanţ al impactului pe care l-a avut doctrina drepturilor omului asupra logocraţiei şi represiunii comuniste. Nick Miller a pre zentat cauzele şi consecinţele absenţei unor lideri disidenţi anticomunişti democratici în fosta Iugoslavie. Comentatorul acestor intervenţii a fost directorul Center for History and New Media al George Mason University, profesorul Mills Kelly.
Între cele două sesiuni, am susţinut (împreună cu Bogdan Iacob) o „keynote lecture” care, pe de o parte, a analizat natura comunismului din România, trăsăturile revoluţiei şi evoluţia postcomunistă din ţara noastră, şi, pe de altă parte, a însumat o serie de consideraţii generale asupra moştenirii anului 1989.
În seara aceleiaşi zile a fost organizată o discuţie depre rolul Radio Europa Liberă în colapsul comunismului, vorbitori fiind pe lângă subsemnatul, Emil Hurezeanu şi A. Ross Johnson, fost preşedinte al acestei instituţii. A doua zi a conferinţei a fost deschisă de vicepreşedintele Woodrow Wilson International Center for Scholars, Dr. Michael Van Dusen, şi de preşedintele ICR, H.-R. Patapievici.
Prima sesiune de dezbateri a zilei i-a inclus pe Vladislav Zubok (Temple Uni versity), Tom Gallagher (University of Bradford), Tho mas Blanton (presedintele US National Security Archives) şi Konrad Jarausch (University of North Carolina at Chapel Hill). Primul vorbitor a făcut o reevaluare a rolului jucat de Mihail Gor ba ciov în evenimentele din 1989 şi implicit în prăbuşirea comunismului. Cel de-al doilea a creionat evoluţia elitelor succesoare PCR şi natura sistemului Iliescu în contextul aderării la UE. Al treilea conferenţiar a discutat rolul societăţii civile în dispariţia „socialismului de stat” pe baza noilor dezvăluiri din arhivele Departamentului de Stat american.
Profesorul Jarausch, pornind de la cazul est-german, a oferit o reinterpretare a naturii revoluţiilor din 1989. Comentatorul acestor intervenţii a fost profesorul Charles King (Georgetown University). A doua sesiune de dezbateri a cuprins prezentările lui James McAdams (University of Notre Dame), Karol Sołtan (University of Maryland), Cornel Ban (Brown University) şi Victor Zaslavsky (LUISS).
Primul a analizat procesul de asumare şi investigare a trecutului comunist în Germania. Karol Sołtan a discutat anul 1989 din perspectiva apariţiei unui nou spirit al modernităţii odată cu succesul mişcărilor disidente din Europa Centrală.
Cornel Ban a prezentat evoluţia social-democraţiei europene în contextul eşecului „socialismului real existent”. Iar Victor Zaslavsky a expus modul în care Partidul Comunist Italian s-a reinventat după rutinizarea şi apoi prăbuşirea leninismului. Comentatorul acestor intervenţii a fost profesorul Lavinia Stan (St. Francis Xavier University).
Între cele două sesiuni, eminentul istoric Gale Stokes (Rice University) a susţinut o „keynote lecture” despre semnificaţia anului 1989 ca moment de reîntoarcere în istorie a ţărilor esteuropene.
Conferinţa s-a încheiat cu discursul lui Jeffrey Isaac (Indiana University in Bloomington), care a realizat o însumare a principalelor idei prezentate pe parcursul celor două zile de participanţi şi o reconsiderare a semnificaţiei anului 1989 ca eveniment global.
Cititorii interesaţi de subiect pot afla mai multe de pe blogul meu
tismaneanu.wordpress.com








Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum