El a spus că îmbătrânirea poate fi întârziată printr-un regim de viaţă echilibrat, printr-o alimentaÅ£ie sănătoasă, prin activităţi fizice practicate în mod regulat, dar ÅŸi printr-o combinaÅ£ie de alte elemente. De exemplu, o plimbare zilnică de 15 minute în aer liber are efecte benefice pentru organism, pentru piele ÅŸi sănătatea ochiilor, dar ajută ÅŸi la un somn bun. Potrivit dr. Erik Richter, încăperea în care dormim trebuie să fie complet întunecată ÅŸi să nu existe obiecte electronice deschise. Telefonul mobil produce radiaÅ£ii cu efecte nefaste asupra glandei tiroide, dar ÅŸi asupra pielii.
Antioxidanţii şi depresiile
Un mod simplu de a preveni îmbătrânirea este consumul zilnic de ceai verde, ce conÅ£ine un antioxidant puternic (polifenoliul) cu rol de protecÅ£ie a organismului. Patru căni de ceai pe zi au efect anticancer ÅŸi reduc riscul de apariÅ£ie a bolilor de memorie, precum Alzheimer. Consumul de antioxidanÅ£i timp de o lună duce la funcÅ£ii motorii mai bune ÅŸi la creÅŸterea IQ-ului. Pe de altă parte, stresul determină instalarea depresiilor care, netratate, constituie un factor de risc pentru instalarea bolilor de memorie, precum Parkinson sau Alzheimer.
Înainte ca o boală de memorie să se instaleze există câteva simptome care atrag atenÅ£ia asupra unui deficit cognitiv: dezorientare în timp ÅŸi spaÅ£iu, apatie, tulburări comportamentale, modificări ritmice zi-noapte. Vârsta la care ar trebui să ne prezentăm la medic pentru a ne verifica starea de sănătate ÅŸi posibilitatea de instalare a acestor boli este 45 de ani.
CEAS BIOLOGIC
Cum se manifestă semnele îmbătrânirii
> Diferite dureri.
> Diminuarea energiei.
> Adaptabilitate scăzută la condiţiile de stres.
> Reducerea masei musculare.
> Probleme ale vederii sau auzului.
> Apatie.
> Probleme de memorie.
SIMPTOME
Modul de manifestare a bolilor de memorie
> Probleme de limbaj (înlocuirea unor cuvinte cu substitute neadecvate).
> Pierderea memoriei care afectează viaţa de zi cu zi (uitarea cuvintelor uzuale).
> Dezorientare în timp ÅŸi spaÅ£iu.
> Judecată redusă (de exemplu haine groase într-o zi toridă).
> Alterarea gândirii.
> Probleme cu plasarea obiectelor în locurile adecvate.
> Schimbări de atitudine şi de comportament (treceri rapide de la calm la furie).
> Dificultăţi în realizarea sarcinilor familiale.
> Schimbări ale personalităţii (pot deveni suspicioşi, apatici).
> Pierderea iniţiativei (apare o pasivitate accentuată).
VIAÅ¢A SENIORILOR
Ce înseamnă să ai parte de o bătrâneÅ£e fericită?
În cadrul conferinÅ£ei FundaÅ£iei „Ana Aslan“ cei patru doctori au oferit soluÅ£ii vârstnicilor pentru o viaţă sănătoasă.
> Să fii stăpân pe mintea ta.
> Să te simÅ£i bine în pielea ta.
> Să fii independent, să ai libertate de acţiune şi de mişcare.
> Să ai încredere în tine ÅŸi în viaţă.
> Să visezi, să speri, să-ţi faci planuri de viitor.
> Să fii optimist, să fii fericit, să te bucuri de tot ceea ce ai realizat.
> Să consideri trecerea timpului nu ca pe o ameninţare cauzatoare de anxietate, ci ca pe un aspect al vieţii care trebuie privit cu detaşare.
Sursa: FundaÅ£ia „Ana Aslan“
Duminică, 17 Februarie 2008. 0 vizualizări, 5 comentarii, 0 voturi
Soluţii la „Ana Aslan“ pentru tinereţe fără bătrâneţe
Într-o conferinţă organizată ieri de fundaţia „Ana Aslan“, s-au oferit soluţii pentru o viaţă lungă, frumoasă, de calitate, menite să întârzie fenomenul îmbătrânirii.
-
Sursa: Hepta -
Sursa: Răzvan Vălcăneanţu
1 /.
Procesul de îmbătrânire poate fi întârziat dacă acordăm o atenÅ£ie suficientă propriei persoane ÅŸi stării noastre de sănătate. AÅŸa-numita medicină anti- îmbătrânire (de prevenÅ£ie) este considerată medicina viitorului ÅŸi se ocupă cu precădere de persoanele cu vârsta de peste 40 de ani.
Plimbări în natură
În cadrul conferinÅ£ei, profesorul Moussa Youdim, din Israel, unul dintre creatorii de noi medicamente în domeniul neuroafecÅ£iunilor (printre care ÅŸi pentru tratarea bolii Parkinson - M30 care acÅ£ionează prin refacerea neuronilor), a atras atenÅ£ia asupra pericolului cauzat de fumat, de nivelul crescut de colesterol din organism ÅŸi de obezitate asupra sănătăţii creierului. Doctorul olandez Erik Alexander Richter, un important cercetător de antioxidanÅ£i din lume, s-a referit la rolul acestora în organism, unul determinant în buna funcÅ£ionare a creierului.
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum