Potrivit economistului-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, principalii trei factori care au dus la creşterea restanţelor sunt cursul de schimb, creşterea dobânzilor şi, nu în ultimul rând, şomajul. „Cea mai mare presiune pe restanţieri a fost pusă de primii doi factori. Cel mai mult s-a simţit acest lucru din luna octombrie a anului trecut”, ne-a declarat economistul- şef. Acesta se aşteaptă ca odată cu creşterea numărului de şomeri preconizată până la finele anului să se mărească şi numărul de restanţieri.
„Mă aştept ca şomajul să ajungă la o rată de 8% la finele anului, adică undeva la 800.000 de persoane fără loc de muncă. Acum depinde şi de deciziile politice care se vor lua în continuare. Fie că vor fi disponibilizaţi cei din sectorul bugetar şi că li se vor micşora salariile, impactul asupra datoriilor la bănci nu poate să fie decât negativ”, a mai spus Ionuţ Dumitru. Ca şi economistul, analistul financiar Dragoş Cabat, spune că evoluţia numărului şomerilor este corelată cu cea a datornicilor.
S-a mărit şi restanţa medie
Dacă, la finele lunii iunie 2008, media restanţelor ajungea undeva în jurul sumei de 1.800 de lei pentru fiecare persoană, la sfârşitul primului semestru din acest an, datoria medie a ajuns la 3.000 de lei.
Din totalul restanţelor de 1,8 miliarde, 1,22 miliarde sunt în moneda na ţi onală. Datoriile în euro se ridică la o valoare de aproape 556 de milioane de lei, în timp ce în dolari, restanţele nu depăşesc echivalentul a 5 milioane de lei. Totodată, valoarea datoriilor care sunt de peste 90 de zile reprezintă peste 1,5 miliarde de lei.
DIN IMPOSIBILITATEA DE A PLĂTI
Românii au ajuns la mila bancherilor
În ceea ce priveşte soluţiile pentru ieşiea din imposibilitatea de a plăti datoriile, acestea există, dar trebuie să fie de acord şi banca, mai ales că este un jucător care nu pierde niciodată. Dacă, anul trecut, refinanaţarea era o soluţie cât de cât viabilă, anul acesta iese din discuţie, spun bancherii.
O altă soluţie destul de scumpă pentru debitor, este reeşalonarea creditului. Ea presupune o rată ceva mai mică timp de mai multe luni, dar cu un sold final, mult mai mare decât cel care era iniţial la semnarea contractului.
„O soluţie ar fi restructurarea creditului. Băncile pot fi de acord cu lungiri de scadenţe sau chiar şi cu o reducere temporară a dobânzii creditului. Pe de altă parte, pot decide la fel de bine şi scutirea dobânzii pentru o anumită perioadă”, ne-a mai declarat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al băncii Raiffeisen.
Luăm credite, „ca disperaţii”, cu gânduri optimiste
Ceva mai radical în deciziile de soluţionare, analistul financiar Dragoş Cabat crede că soluţia e la rădăcină. „Oamenii trebuie să fie ceva mai responsabili să nu mai ia credite ca disperaţii crezând că vor avea parte de măriri de salarii. Aceştia nu trebuie să se îndatoreze la bancă doar pentru a-şi lua un frigider. Apoi, dacă intră în imposibilitate de plată, evident că băncile o să-i execute”, spune acesta.
Finanţatorii sunt dispuşi să păsuiască
Unele bănci sunt dispuse să păsuiască anumiţi datornici care chiar au intrat în imposibilitatea de a plăti ratele. Dar respectivii trebuie să dovedească acest lucru, înainte de a merge să ceară o perioadă de graţiere din partea creditorului. Spre exemplu, în cazul celor care au rămas fără loc de muncă, ei trebuie să vină cu decizia de încetare a contractului.
În ultimul an, o afacere care a avut mult succes a fost cea a recuperatorilor de creanţe, care au profitat din plin de faptul că mulţi oameni nu au mai putut plăti ratele. Majoritatea împrumuturilor neperformante au ajuns pe mâna acestora.
Evoluţia restanţelor la bănci în vremuri de criză
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum