Sondajul CURS s-a confirmat

Băsescu, către EVZ: „Vreţi să ne păcăliţi pe toţi”

Rezultatele parţiale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale, comunicat ieri de BEC la ora 20.00, îl dădeau pe Băsescu pe primul loc, cu 32,43% din voturi, secondat de Geoană, cu 31,16%.

Liberalul Crin Antonescu atinsese nivelul de 20,02% din opţiunile românilor care au mers la vot. Menţionăm că sondajul CURS a fost efectuat înainte de prima confruntare televizată între Traian Băsescu şi Crin Antonescu, des făşurată la Cluj, pe 14 noiembrie, cu o săptămână înainte de încheierea campaniei electorale. De alt fel, în ultimele două săptămâni şi, mai intens, de la dezbaterea cu Băsescu, candidatul liberal a câştigat capital electoral, având o tendinţă de creştere în opţiunile electoratului.

Traian Băsescu a contestat public rezultatele sondajului CURS. „Ori v-a păcălit cineva, ori voi vreţi să ne păcăliţi pe noi toţi”, a declarat şeful statului, după anunţarea rezultatelor anchetei, la o emisiune a Kanal D. Cu toate acestea, rezultatele oficiale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale au dovedit că sondajul CURS a fost cel mai apropiat de realitate.

Variantele CSOP, INSOMAR şi CCSB

Conform anchetei Centrului de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB), institut apropiat de Dan Voiculescu, Traian Băsescu urma să contabilizeze 35% din voturi, Mircea Geoană 31%, iar Crin Antonescu 18%. Cercetarea a fost efectuată în perioada 13-14 noiembrie, cu o eroare de +/-2,9%.

În ultimul sondaj realizat de INSOMAR, institut aflat în sfera de influenţă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Băsescu şi Geoană se clasau pe acelaşi loc, cu 32% din voturile românilor. Potrivit INSOMAR, can didatul PNL ar fi adunat 19% din opţiunile concetăţenilor noştri. Cercetarea s-a desfăşurat între 13 şi 15 noiembrie, la comanda Realitatea TV şi are o marjă de eroare de +/-1-3%.

Sondajul CSOP, institut care a făcut cercetări pentru PDL, realizat în perioada 15-18 noiembrie, a supralicitat scorul obţinut de Traian Băsescu şi l-a subevaluat pe cel al contracandidatului său socialdemocrat. Astfel, Băsescu era prezentat cu 37% din voturi, faţă de Geoană cu 27%. În schimb, rezultatul lui Crin Antonescu, de 20%, se apropie de realitate. Marja de eroare este de +/-2,2%.

CUM SE IA DECIZIA DE VOT

Doar 2% dintre români pun ştampila în funcţie de sondaje

Sondajele de opinie, realizate şi publicate pentru a afla „pulsul” campaniei electorale nu pot influ enţa puternic opţiunile alegătorilor. Acest lucru rezultă din son dajul realizat de CURS, la comanda „Evenimentului zilei”.

Potrivit cercetării, doar 2% dintre respondenţi au afirmat că s-au decis cui să-i dea votul doar pe baza sondajelor de opinie. Tot 2% dintre persoanele chestionate declară că ţin cont într-o foarte mare măsură de rezultatele cercetărilor sociologice. 18% ţin cont de ele într-o mare măsură, iar 26% într-o măsură mică.

Pentru 42% dintre persoanele interogate rezultatele sondajelor nu contează deloc sau doar foarte puţin. 60% dintre respondenţi au spus că au urmărit sondaje de opinie cu privire la cursa electorală pentru preşedinţie, în timp ce 39% s-au declarat neinteresaţi de aceste anchete.

Cu toate acestea, 56% dintre români susţin că sondajele de opinie influenţează, mai mult sau mai puţin, deciziile politice ale conaţionalilor lor. Potrivit chestionarelor comandate de EVZ, un sfert dintre cetăţeni sunt de părere că românii ţin seama într-o mare şi foarte mare măsură de rezultatele anchetelor, când se gândesc cu cine să voteze.

Crin Antonescu a acuzat cifrele date publicităţii

Dintre respondenţii CURS care au urmărit sondajele, 47% îl dădeau ca sigur câştigător în primul tur al alegerilor pe Traian Băsescu, iar 35% pe Mircea Geoană. Numai 5% susţineau că liberalul Crin Antonescu va trece de primul tur. Opiniile au fost confirmate de rezultatul votului.

Candidatul liberal la prezidenţiale, Crin Antonescu, a criticat în repetate rânduri cifrele din sondajele de opinie care sunt date publicitaţii. Cu o săptămână şi jumătate înainte de ziua alegerilor, el declara că sondajele publicate de INSOMAR şi CCSB erau mincinoase. „Spuneţi-le oamenilor că nu sondajele aleg preşedinţii”, şi-a încheiat Crin Antonescu discursul de la Drobeta-Turnu-Severin.

CĂTĂLIN STOICA (CURS):

„Influenţa sondajelor e un mit”

Ioana Lupea

EVZ: Crin Antonescu a acuzat manipularea prin sondaje, sugerând că, prin rezultate, acestea i-au demobilizat electoratul. Câţi dintre alegători votează exclusiv pe baza sondajelor de opinie şi de ce?
Cătălin Stoica: Potrivit chiar sondajului CURS pentru „Evenimentul zilei”, 2% dintre respondenţi declară că, în trecut, au votat doar pe baza sondajelor de opinie. Acuzaţiile domnului Antonescu sunt nefondate. Să nu uităm că, în zilele premergătoare dezbaterii televizate finale, au fost prezentate de către susţinătorii liberali sondaje potrivit cărora Antonescu s-ar fi aflat pe locul 2, înaintea lui Mircea Geoană. Nu cred că dl Antonescu nu ştia pe ce loc se afla. De altfel, la finalul dezbaterii TV, dl Antonescu i-a rugat pe alegători să-l ajute să treacă de Geoană, pentru a putea intra în turul II cu Băsescu. Cred că a fost o greşeală tactică serioasă din partea Domniei Sale. În acelaşi timp, spusele domnului Antonescu par să ateste faptul că ştia că se afla pe locul al treilea, în ciuda sondajelor ciudate difuzate de liderii liberali.

Câţi dintre alegători iau în calcul sondajele de opinie, dar şi alte criterii în opţiunea de vot?
Opţiunile de vot sunt influenţate în mod major de alţi factori de cât sondajele de opinie. Astfel de factori sunt nivelul de şcolarizare, situaţie economică, mediu rezidenţial, vârstă, statut ocu paţi onal, consum de media, preferinţe ideologice etc. Extrem de puţini alegători (2%) votează doar pe baza sondajelor de opinie. Influ enţa decisivă pe care ar avea-o sondajele asupra alegătorilor este un mit. Eu spun asta mai ales politicienilor care, în ciuda faptelor, tind să creadă altceva. Repet, factorii care au influenţe asupra votului sunt cei mentionaţi mai sus. Acestora li se adaugă şi elemente de context, precum lideri de opinie şi lideri informali la nivel de comunitate sau grupuri mici, care “interpretează” pentru alegători ceea ce apare în media, inclusiv sondaje de opinie.

Ce fel de influenţe pot produce sondajele?
Aici este o întreaga discuţie. Sunt unii analişti media români care denunţă manipularea prin son daje. Aceşti analişti confundă adeseori noţiunile “influenţă” şi “manipulare”. Sondajele de opinie au o influenţă, însă ea este nesemnificativă la nivelul maselor largi de alegători, care sunt extrem de diverse socio-demografic şi din punct de vedere al surselor de informare pe care le consultă. Să nu uităm că, cel puţin în ultima perioadă, au fost difuzate zeci de sondaje de opinie - mai mult sau mai puţin profesionist făcute - şi de multe ori rezultatele lor se contraziceau reciproc. Probabil că şi influenţele (mici) către o tabără sau alta se anulau reciproc. Sondajele de opinie pot avea o influenţă oarecum mai mare asupra militanţilor unui partid (îndeosebi asupra nucleului dur) şi, evident, asupra potenţialilor “donatori” ori finanţatori ai unei campanii electorale. Reiterez: influenţa sondajelor de opinie asupra maselor largi de alegători este nesemnificativă.

CITIŢI ŞI:

Contract prenupţial PSD-PNL
Românii s-au pronunţat, parlamentul va decide
Dreptul la vot - garantat de Constituţie, blocat de autorităţi
România lui Traian Băsescu şi România lui Mircea Geoană
SENATUL EVZ: Ce şanse mai are Băsescu
EDITORIALUL EVZ: Băsescu şi succesorul său, Antonescu