Şpaga din spitale, la limita legalităţii

Autor: Roxana Dumitru

Mita a devenit o regulă nescrisă în toate spitalele româneşti. De la intrarea pe poarta spitalului şi până la cel mai bine pregătit doctor, nu te poţi descurca şi nu te bagă nimeni în seamă dacă nu oferi o mică „atenţie”.

Din pricina numărului mare de oameni care trec prin clinicile din România şi a nevoii acestora de îngrijiri medicale, sumele vehiculate sunt foarte mari. Fenomenul şpăgii există în aproape toate domeniile. În sistemul medical este, însă, cel mai vizibil, deoarece o persoană cu probleme de sănătate plăteşte cât este nevoie pentru a se însănătoşi. Ba chiar mai mult.


Sociologul Marius Pieleanu consideră că „sistemul medical este cel mai expus la şpagă". "Nu vorbim de şpagă ca de o activitate în afara percepţiei omului, ci vorbim de şpagă sau de mită şi le măsurăm din punctul de vedere al percepţiei oamenilor faţă de acest fenomen”,
ne-a declarat acesta. Un alt sociolog susţine că în cazul medicilor, situaţia este diferită faţă de cea existentă în alte domenii. „Doctorul nu face un lucru ilegal pentru care primeşte mită şi atunci poate fi asimilat cu un cadou, o recompensă pentru serviciul respectiv”, explică Mircea Kivu.

"Problema pacientului, nu a doctorului"


Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, a susţinut, pentru evz.ro, poziţia instituţiei în această problemă. El consideră că „medicul primeşte o recompensă” şi că „aceasta este o problemă strict între medic şi pacient.

Astărăstoae a menţionat că relaţia medic-pacient trebuie să fie în limitele codului deontologic, iar Colegiul Medicilor poate emite sancţiuni abia după finalizarea anchetei realizate de poliţişti.

Potrivit lui Astărăstoae, problema şpăgii nu este una a doctorului, ci a pacientului. Acesta nu trebuie să se gândească, în momentul în care trebuie să-şi facă un control medical, la ce sumă de bani ar trebui să ofere medicului în schimbul serviciului medical. De asemenea, "cât timp are un pacient în faţă, doctorul nu trebuie să primească nicio sumă de bani sau cadouri din partea acestuia".

Amploarea acestui fenomen a schimbat oarecum regulile normalităţii, în sensul că şpaga dată medicilor nu mai este considerată o acţiune deviantă sancţionată ca atare. „Este mai degrabă un accept al omului de a nu ieşi din normalitate, din regula consacrată în secole în practica medicală. Acceptul unei persoane de a da şpagă este considerat de ceilalţi ca fiind normal, este văzut ca o relaţie normală între medic şi pacient”, afirmă sociologul Pieleanu.

În ceea ce priveşte sancţiunile pe care le primesc medicii care iau şpagă, acestea se stabilesc doar după ce legea încadrează fapta. "Din partea Colegiului Medicilor sancţiunile se aplică doar dacă actul medical a fost condiţionat de suma de bani oferită de pacient", a subliniat Astărăstoae.

"Colegiul Medicilor nu dispune de structurile de specialitate pentru a face o anchetă, în momentul în care a fost sesizat un astfel de caz. Noi aşteptăm rezultatul anchetei făcute de poliţişti şi apoi aplicăm sancţiunile. Dacă, însă, ştim că actul medical a fost condiţionat, ne autosesizăm şi medicul este dat afară. Dacă nu se stabileşte acest lucru, asteptăm rezultatele anchetei”, a concluzionat acesta.

Şpaga, un diagnostic incurabil

Deşi au fost realizate mai multe campanii de diminuare a fenomenului, în spitalele din România mita rămâne o practică obişnuită.

În opinia lui Marius Pieleanu, „fenomenul se poate diminua, însă, nu poate fi explicit îndepărtat. Educaţia este foarte importantă în acest demers. Serviciile medicale sunt servicii pentru care pur şi simplu plăteşti asigurări de sănătate. Lucrurile acestea nu se pot rezolva imediat, ci în multe decenii de acum înainte”.

„Se merge la medic ca la preot , medicul este salvatorul omului. El salvează vieţi, ca atare omul este în stare să facă orice sacrificiu financiar pentru a-şi salva sănătatea” – Marius Pieleanu, sociolog

Evz.ro vă prezintă la ce valoare se ridică „atenţiile” oferite doctorilor şi personalului instituţiilor medicale. Căci de la portar, la liftier, până la medicii şi asistentele care te însoţesc în sala de operaţie, niciunul nu este omis de traseul plicului cu bani.

LISTA DE PREŢURI:
(* Sursa: Libertatea)

  Operaţie apendicită

200 – 300 de lei

  Anestezist operaţie simplă

100-150 de lei

  Anestezist operaţie complicată

300 de lei

  Operaţie complicată

700 – 800 de lei

  Operaţie de transplant de rinichi

10.000 de lei

  Operaţie la ficat

800 de lei

  Hernie de disc

1.000 – 1.300 de lei

  Operaţie de ulcer

500 de lei

  Medicul care asistă la operaţie

300 – 400 de lei

  Cea mai scumpă naştere

3.000 de euro (10.000 de lei)

  Asistenă în sala de operaţie

50 de lei

  Asistentă salon

10 lei

  Infirmieră

5 lei

  Femeile care aduc mâncarea

3 lei

  Schimbare aşternuturi

15 lei

  Ploscă

5 lei

  Recoltare sânge pentru analize

10 lei

  Brancardier

5 lei

  Schimbare pansament

5 lei

  Injecţie

2 – 3 lei

  Internare rapidă

50 de lei

  Internare pentru tratament

50 de lei

  Portar

2 lei

  Intrare cu maşina în curtea spitalului

5 lei

  Liftieră

1 – 3 lei


Mâine, puteţi citi pe www.evz.ro un material despre campaniile anti-şpagă din România.

DEZBATERE EVZ:  Românul, frate cu şpaga

CITIŢI ŞI ALTE CAMPANII EVZ: 

Cancerul nu înseamnă condamnare la moarte
E corect să ucizi pentru lux?

CITIŢI ŞI:

Corupţia şi politica, totuna pentru români
EDITORIALUL EVZ: Vă mai interesează lupta cu corupţia?

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele