„Spermicidul Coca-Cola“, premiat cu anti-Nobel |VIDEO

Abrahams este editorul revistei satirico-ÅŸtiinÅ£ifice „Analele Cercetărilor Improbabile“ (www.improbable.com). Ceremonia de joi s-a desfăşurat în prezenÅ£a unor veritabili laureaÅ£i ai Premiilor Nobel, precum William Lascomb (chimie, 1976) ÅŸi a unor titulari de premii Ig Nobel. Deschiderea a fost făcută printr-o demonstraÅ£ie practică de către unul dintre câÅŸtigătorii anti-Nobelurilor de anul trecut, Dan Meyer, coautorul unui studiu medical asupra „efectelor colaterale ale înghiÅ£irii săbiilor“.

Premiile au făcut deliciul publicului

Premiul pentru chimie a fost împărÅ£it, spre deliciul publicului, între trei cercetători americani, care au demonstrat că băutura răcoritoare Coca- Cola are efect spermicid, ÅŸi trei cercetători taiwanezi care au demonstrat exact contrariul. Premiul pentru nutriÅ£ie a fost acordat italianului Massimiliano Zampini (Universitatea Trento) ÅŸi britanicului Charles Spence (Universitatea Oxford), care au descoperit că fulgii de cartofi vechi par proaspeÅ£i ÅŸi gustoÅŸi pentru cel care-i consumă, dacă zgomotul zdrobirii lor în măsele este modificat electronic. Cel pentru arheologie le-a revenit brazilienilor Astolfo Mello Araujo ÅŸi Jose Carlos Marcellino, pentru studiul privind „Rolul tatu în miÅŸcarea materialelor arheologice“.

Ig Nobelul pentru medicină a fost câÅŸtigat de americanul Dan Ariely, de la Universitatea Duke, care a demonstrat că medicamentele false scumpe sunt mai eficiente decât medicamentele false ieftine. Cel pentru „ÅŸtiinţă cognitivă“ a fost atribuit unei echipe nipono-maghiară, descoperitoare a faptului că amibele au capacitatea de a rezolva un puzzle. Trei cercetători americani ai Universităţii New Mexico au fost încununaÅ£i cu premiul Ig Nobel pentru economie, ei ară- tând că dansatoarele la bară câÅŸtigă mai mult bacÅŸiÅŸ atunci când au menstruaÅ£ie.

Altor doi americani, Dorian Raymer ÅŸi Douglas Smith, le-a revenit premiul pentru fizică, ei demonstrând matematic faptul că un smoc de păr, sau de oricare altă fibră, sfârÅŸeÅŸte inevitabil prin înnodarea firelor care-l alcătuiesc.

„La vremea respectivă nu am dorit să produc un studiu nostim. El făcea parte dintr-o cercetare mai amplă asupra puricilor, realizată în anul 2000“, a declarat laureata franceză Marie-Christine Cadiergues. Ea este cea care a dovedit că puricii de câine (Ctenocephalides canis) sar până la o înălÅ£ime de 25 de centimetri, cu 8 cm mai mult decât puricii de pisică (Ctenocephalides felis felis).