Statul bagă mâna în economiile românilor

Primii vizaţi, clienţii bancari

Specialiştii bancari spun că primii care vor fi loviţi de această măsură sunt proprietarii acestor depozite, pentru că aceştia vor câştiga mai puţin. „Dacă depozitarii sunt ţintiţi de această măsură, de cealaltă parte băncile ar putea fi motivate să-şi menţină averea financiară”, ne-a declarat Rozalia Pal, economistulşef al Unicredit Ţiriac. Totodată, reprezentanta băncii se arată sceptică în legătură cu această măsură, mai ales că ea nu va aduce prea mulţi bani la buget.

„Nu reprezintă o soluţie care să ajute la reducerea deficitului statului. Dar, pe de altă parte, aceasta ar fi o soluţie pentru a-i îndruma pe oameni spre depozitele pe termen scurt”, mai spune economistul-şef al Unicredit Ţiriac. Dacă ar fi să ne uităm la alternative, aceasta pare a fi cea mai avantajoasă soluţie, comparataiv cu investiţiile pe Bursă ori titlurile de stat.

Calcule estimative

Pentru un depozit de 5.000 de lei pe termen de un an, la o dobândă de 10%, o persoană va avea, la finele anului, 500 de lei câştig. Din aceşti bani dacă scădem impozitul de 16%, proprietarul depozitului nu ar rămâne decât cu puţin peste 400 de lei. Potrivit buletinului lunar emis de BNR, gospodăriile româneşti aveau la finele lunii iulie economii de aproape 94 de miliarde de lei. Dacă am calcula o dobândă medie de 4% pentru toţi aceşti bani, am avea un câştig de 3,76 miliarde de lei după un an, din care peste 600 de milioane de lei ar intra la buget. (A contribuit Ana Bâtcă)

STUDIU

Jumătate dintre români nu văd viitorul cu ochi buni

Aproape jumătate dintre români sunt destul de pesimişti în legătură cu viitorul lor financiar, se arată într-un studiu realizat de BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL). Pe lângă cei 44% pesimişti, doar 21% dintre românii de la oraş văd o rază de lumină anul viitor. Pe de altă parte, 35% sunt neutri.

„După această perioadă de recesiune economică, psihologia consumatorului din România va fi una schim bată”, spune Petre Datculescu, director general IRSOP. Potrivit lui, dacă până acum predominau frenezia cumpărării, atracţia creditului rapid, abţinerea de la economisire, contextul economic ne-a făcut să ne regândim priorităţile. Acest fapt s-a văzut mai ales la capitolul locuinţe. Dacă anul trecut doar 72% dintre respondenţi doreau să investească în îmbunătăţirea locuinţei, anul acesta procentul a crescut la 85%, se mai arată în studiul IRSOP.