Evz.ro a stat de vorbă cu directoarea executivă a Greenpeace România, Crisanta Lungu, care a explicat ce avem de făcut, fiecare dintre noi, pentru a ajuta un pic planeta.
Evz.ro: Care este miza acestui summit, pe înţelesul tuturor?
Crisanta Lungu: În perioada 7-18 decembrie, reprezentanţi oficiali din 192 de ţări se vor întâlni la Copenhaga pentru a stabili măsurile ce se vor lua în domeniul schimbărilor climatice, în perioada următoare, până în anul 2020. Aceasta este cea de-a cincisprezecea întâlnire organizată de Naţiunile Unite pe tema schimbărilor climatice, prima având loc în anul 1992, la Rio de Janeiro, şi încheindu-se cu semnarea unui tratat care prevedea reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2). Ulterior, au avut loc astfel de întâlniri aproape anual, cea mai cunoscută fiind cea de la Kyoto, din 1997, care s-a finalizat cu semnarea unui protocol prin care statele semnatare îşi luau anagajamentul să reducă emisiile de CO2 până în 2012. Deoarece perioada acestui protocol se apropie de final, iar schimbările climatice s-au dovedit a fi o problemă mult mai gravă decât se estimase iniţial, este nevoie de un nou acord, aşteptat a se încheia, anul acesta, la Copenhaga.
Toţi specialiştii şi cercetătorii în domeniul schimbărilor climatice au căzut de comun acord că temperatura medie globală nu trebuie să crească cu mai mult de 2 grade Celsius, altfel ajungându-se la fenomeme climatice ireversibile. Pentru a reuşi acest lucru este nevoie atât de implicarea guvernelor, cât şi de implicarea fiecăruia dintre noi.
Efectele încălzirii globale: inundaţii, furtuni, uragane, secetă
De ce ar trebui să fie românii interesaţi de acest eveniment şi implicit de încălzirea globală?
Cu toţii auzim din ce în ce mai des vorbindu-se despre încălzirea globală. Mai mult, vedem efectele încălzirii globale: topirea gheţarilor, inundaţii, furtuni, uragane, secetă, incendii etc. În ultimii ani unele dintre aceste efecte au fost prezente şi în ţara noastră. Este un semn foarte clar că încălzirea globală este prezentă şi că ne afectează pe toţi într-o anumită măsură, nu doar pe cei care emit mai mult CO2, ci, în mod egal, pe toţi. Fiind o problemă globală este nevoie de o abordare globală pentru rezolvarea ei, şi de implicarea tuturor. Fiecare persoană poate contribui în acest sens şi cu toţii trebuie să facem acest lucru.
Cum vede Greenpeace viitorul dacă la finalul summitului nu se va ajunge la un consens şi un acord global?
Un astfel de acord este obligatoriu. Toate statele participante sunt conştiente de acest lucru şi nu doresc blocarea unui astfel de acord. Discuţiile momentan sunt legate de procentul de reducere a emisiilor şi de sprijinul financiar acordat în acest sens. Practic sunt state care vor avea nevoie de investiţii foarte mari pentru aceste reduceri şi care solicită un sprijin financiar în acest sens. Cum este de exemplu Polonia, care depinde în proporţie de peste 80% de combustibilii fosili. Astfel de aspecte trebuie rezolvate, iar nerezolvarea lor la întâlnirea de la Copenhaga va putea avea drept consecinţe semnarea tratatului anul viitor. Toate aceste amânări costă. Şi ne costă pe fiecare dintre noi.
Care ar fi marii oponenţi la nivel global? China, Japonia etc. şi, pe scurt, de ce?
Chiar şi ţări precum China şi Japonia au înţeles importanţa acestui acord şi au anunşat deja intenţia de a reduce emisiile de CO2 cu 25-30%. Se aşteaptă în continuare şi angajamentul altor state, în special al Statelor Unite. Evident, toate aceste declaraţii şi intenţii vor trebui asumate în mod oficial, prin semnarea acordului, deci nimic nu va fi sigur decât în acel moment.
Printre recomandările care se fac pentru succesul acestei iniţiative globale se numără reducerea consumului individual de carne, electricitate şi apă. Cum vor putea românii face asta?
Până de curând vorbeam despre încălzirea globală exemplificând topirea gheţarilor sau fenomene meteorologice de pe alte continente, care nu ne afectau în mod direct. Din păcate, lucrurile s-au agravat. Am văzut catastrofele naturale cu care ne-am confruntat în ultimii ani: sate întregi au fost inundate, mii de oameni au rămas fără case, agricultura are de suferit din cauza secetei etc. De câte exemple mai avem nevoie până să începem să luăm măsuri?
Tot mai multe programe ale statului, anulate
De asemenea, o recomandare a Lordului Stern era dezvoltarea industriilor energiilor regenerabile? Cum se plasează România în acest context şi ce ar fi de făcut punctual şi în viitorul apropiat?
România are un potenţial imens în domeniul energiei regenerabile care, din păcate, este folosit doar în foarte mică măsură– hidroenergie şi biomasă. La energie geotermală ţara noastră ocupă locul trei în Europa, ca potenţial, iar pentru energie eoliană avem un potenţial de 14.000 MW, în condiţiile în care un reactor nuclear are o capacitate de 700 MW, iar cel de-al doilea reactor nuclear de la Cernavodă s-a construit în 24 de ani.
Deja, în ţara noastră au apărut primii investitori în domeniul energiei eoliene, iar, până la finalul anului 2010, se estimează montarea a 170 de turbine eoliene care vor produce 440 MW, suficient pentru alimentarea a 500.000 de gospodarii.
Deşi legislaţia în vigoare nu încurajează în niciun fel investiţiile în energie regenerabilă şi nici măcar nu garantează preluarea cu prioritate a energiei produse din aceste surse, aşa cum se procedează în aproape toate ţările din Europa, investitorii străini apreciază potenţialul pe care îl are ţara noastră şi investesc deja sume importante în aceste proiecte. În perioada următoare 50 astfel de proiecte sunt în construcţie sau vor fi începute de către companii private de energie din diferite ţări, la finalizare urmând să genereze peste 6.500 MW, echivalentul a 10 reactoare nucleare.
Pe scurt, din punctul de vedere al Greenpeace, cum a evoluat România faţă de protecţia mediului, conştientizarea problemelor şi cautarea de soluţii, în ultimii ani?
Ceea ce este îmbucurător este faptul că oamenii au început să înţeleagă problemele de mediu şi să se implice în rezolvarea lor. Tot mai multe persoane participă la diverse activităţi şi evenimente sau se implică în viaţa de zi cu zi reciclând, economisind şi încercând să polueze mai puţin. Nu putem spune, însă, acelaşi lucru şi despre autorităţi. Programele de mediu din ultima perioadă au suferit tot felul de anulări, amânări sau modificări, iar legislaţia din multe domenii lipseşte cu desăvârşire sau are nevoie de modificări majore.
Cum se poate implica fiecare dintre noi pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon?
Răspunsul este foarte simplu: RRR = redu, refoloseşte, reciclează.
- foloseşte becuri economice, care reduc consumul de energie cu 80%
- nu lăsa lumina aprinsă când pleci de acasă
- foloseşte echipamente electrice din clasa A+
- mergi cu mijloacele de transport în comun, cu bicicleta sau pe jos
- mergi cu trenul în loc de avion (dacă este posibil)
- nu lăsa echipamentele electrice şi electronice în priză dacă nu le foloseşti; ele continuă să consume curent electric
- reciclează – foloseşte punctele de colectare selectivă, foloseşte materiale reciclate
În fiecare vineri, evz.ro vă prezintă o lecţie de ecologie.
CITIŢI ŞI:
Ultima şansă de a salva planeta
Angajamente şi critici, înaintea reuniunii pentru salvarea planetei
Cele mai bune trasee urbane pentru biciclişti
„Românii cred că vine mereu cineva în urma lor şi repară”
Viaţa pe munte, ca un joc
Ce se poate recicla din casă
De ce să laşi cheia maşinii pentru lanţul de bicicletă
Clădirile verzi, eficienţă energetică
Apa care curge în gol
"Captain Planet", plecat să salveze tundra
Cine plantează azi un pom
Cum ne vindem pe nimic caii sălbatici din Deltă
Ecologia, la coada listei pentru românii cu fruntea încreţită de griji
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum