Tânăra democraţie irakiană păşeşte prudent printre bombe

„Votaţi împotriva (militanţilor - n.r.) al- Qaida! Ne-au terorizat timp de mai mulţi ani. Acum trebuie să-i alungăm, deoarece fac rău ţării”, îndemna Kamal Fawaz, un alegător din Fallujah.

• Cel puţin 38 de persoane şi-au pierdut, ieri, viaţa şi peste 100 au fost rănite în atentatele cu bombă şi în atacurile de la Bagdad, Fallujah, Mahmudiya, Iskandariya, Kirkuk şi Mosul.

„Sperăm la o viaţă mai bună”

„Nu ne este frică de bombe. Oamenii vor vota”, dădea asigurări Abbas Hussein, unul dintre coordonatorii comisiei electorale irakiene, iar un voluntar adăuga: „Sperăm la o viaţă mai bună şi că alegerile vor fi un succes”.

Cât despre atentatele în serie, acestea erau privite cu o oarecare detaşare. „Acesta este destinul nostru. Noi, irakienii, nu ştim ce ne rezervă viitorul, dar pentru noi bombele sunt astăzi nişte fleacuri”, a explicat profesorul Arabiya al-Samarrai, care venise la o secţie de votare din Bagdad împreună cu cei doi copii ai săi.

SUA, gata să joace un nou rol

Oficialii din cadrul administraţiei Obama şi-au dat recent seama că nu mai pot controla, în linii mari, evenimentele din Irak, inclusiv pe cele din perioada postelectorală, scrie cotidianul american „Washington Post”.

Astfel, la aproape şapte ani după intervenţia militară soldată cu înlăturarea de la putere a dictatorului Saddam Hussein, Washingtonul este gata să-şi asume un rol nou în Irak. „Nu putem şi nu le vom mai spune irakienilor cum să-şi administreze treburile interne. Acum totul depinde de ei”, a declarat un consilier de la Casa Albă, citat sub protecţia anonimatului de jurnaliştii de la „Washington Post”.

Preşedintele Barack Obama este decis să-şi pună în aplicare planul care prevede înjumătăţirea efectivelor militare americane de pe teritoriul Irakului până în luna august şi retragerea trupelor până la sfârşitul anului viitor.

Practic, din toamna acestui an, în Irak ar urma să rămână aproximativ 50.000 de militari americani, cu misiunea de a antrena forţele irakiene şi de a asigura securitatea diplomaţilor. Asta nu înseamnă totuşi că irakienii nu vor mai apela ulterior la ajutorul SUA, recunoaşte un oficial american. Bagdadul ar putea cere intervenţia Washingtonului în probleme precum reforma con stituţională sau distribuţia veniturilor rezultate din vânzarea petrolului.

PREZENŢĂ LA URNE

Sunniţii, mai interesaţi de scrutin decât şiiţii

Locuitorii din regiunile sunnite, care în 2005 au boicotat scrutinul legislativ, s-au prezentat ieri la urne într-o proporţie mai mare decât şiiţii, potrivit primelor estimări date publicităţii aseară.

• Circa 90% dintre alegători au mers la vot în provincia Diyala, 82% în oraşul Samarra şi 60% în guvernoratul Ninive.
  
  
• Rata de participare a fost mai mică în provinciile şiite Diwaniya, Najaf şi Nassiriya, situându- se între 55% şi 60%.

Alegerile de la sfârşitul săptămânii trecute urmează să consacre, potrivit AFP, hegemonia şiiţilor, care reprezintă aproape 60% din totalul populaţiei Irakului, şi revenirea pe scena politică a sunniţilor.

Analiştii se aşteaptă ca actualul premier, Nuri al-Maliki, favorit la câştigarea unui nou mandat, să-i invite pe sunniţi la guvernare după probabila victorie a formaţiunii sale, Alianţa pentru Statul de Drept, la alegerile parlamentare.