Ţara arde şi guvernul Boc vrea să controleze ploile

Deşi intervenţiile în atmosferă se practică, în lume, de mai bine de jumătate de secol, specialiştii în meteorologie spun că acestea nu sunt chiar de bun augur: pot destabiliza clima. Mai mult, date fiind costurile foarte ridicate pentru obţinerea rezultatelor dorite, „joaca” de-a Dumnezeu nu rentează.

Trei centre apără toată ţara

În România există, în prezent, Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova. Aceasta a fost înfiinţată în 2006, în conformitate cu Legea 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă, şi protejează 80.000 de hectare de culturi agricole. Potrivit hotării de guvern semnate de primul-ministru Emil Boc şi contrasemnată de miniştrii agriculturii, internelor, finanţelor, muncii şi mediului, din 2010 vom avea trei centre zonale pentru schimbarea vremii: pe lângă cel din Prahova, vor mai exista două, în Moldova şi Transilvania.

Alungi un nor, vin cinci

Deocamdată nu se ştie câţi bani va cheltui, anual, ASNACP, încă sunt discuţii între reprezentanţii ministerelor implicate. Oricum, schimbarea vremii ne va costa destul de mult, dacă stăm să ne gândim că numai pentru combaterea grindinei, doar pentru unitatea din Prahova, cheltuim aproximativ 400.000 de euro pe an.

Specialişti din domeniu susţin însă că nu face cât costă. „Se dau prea mulţi bani, iar rezultatele sunt doar de moment. Adică, alungi un nor de grindină, dar resturile din acesta pot fi nuclee de formare pentru alţi cinci. S-ar putea să strice mai mult decât să salveze, pe termen lung. Nu e profitabil”, apreciază surse din domeniu.
 
Pentru a acţiona, Administraţia Antigrindină va colabora cu Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). „În situaţiile în care credem că aceste intervenţii nu sunt oportune, deoarece pot avea efecte nedorite de intensificare a precipitaţiilor, recomandăm să nu se efectueze trageri”, ne-a explicat Carla Busuioc.

Adminstraţia Antigrindină va avea 67 de angajaţi, care vor fi plătiţi cu cel puţin 1.200 de lei. Preşedintele ASNACP, Gheorghe Căunei Florescu (fostul director al Direcţiei Antigrindină din Ministerul Agriculturii), va avea funcţie de militar şi va primi un salariu echivalent cu al unui secretar de stat - 3.100 de lei.

Pentru a putea funcţiona în bună pace, autorităţile vor trebui să introducă în nomenclatorul de meserii specializări noi, iar la Ministerul Finanţelor se va înregistra o nouă activitate economică: prestări servicii în domeniul intervenţiilor active în atmosferă. Asta pentru că ASNACP va acorda licenţe pe baza cărora firmele se pot ocupa de schimbarea vremii.

Potrivit condiţiilor impuse de guvern, firmele care vor să shimbe vremea pot fi societăţi româneşti sau străine şi trebuie să aibă angajaţi specialializaţi în domeniul intervenţiilor active în atmosferă, cu analize medicale şi psihologice la zi. În plus, firmele sunt obligate să deţină atestate cum că pot lucra cu materiale explozive şi pirotehnice. „Licenţa e valabilă cinci ani şi poate fi prelungită, automat, încă cinci ani”, a explicat Gheorghe Căunei Florescu.

Primele dotări ale instituţiei sunt şapte autoturisme: un microbuz de transport persoane şi un autoturism, care vor fi preluate de la Direcţia de dezvoltare rurală Prahova, şi cinci autoturisme noi. În plus, cele trei unităţi teritoriale vor fi dotate cu maşini specializate să transporte materiale pirotehnice şi de intervenţie.

CU MĂSURĂ
 
Intervenţiile afectează clima

Modificarea vremii prin acţiuni de intervenţie activă în atmosferă preocupă atât ţările dezvoltate, cât şi ţările în curs de dezvoltare, dar cu probleme mari în asigurarea apei. În pre zent, în peste 35 de ţări din întreaga lume se desfăşoară a proximativ 100 de programe de modificare a vremii, res pec tându-se cu stricteţe regulamentul Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).

Statele care îşi împart primele locuri în domeniu sunt SUA, Rusia, China, Serbia, Israel, Canada, Franţa, Argentina, Grecia şi India. Chiar dacă intervenţiile active în atmosferă au deja peste 50 de ani „vechime”, specialiştii OMM recomandă multă prudenţă.

„Lansarea de rachete antigrindină, dar şi alte practici menite să atenueze fenomenele meteo (tornada, ceaţa densă, fulgerele intense sau seceta) pot avea efecte nedorite pe termen lung. Asta pentru că schimbările climatice sunt tot mai agresive, iar intervenţiile în natură pot dezechilibra clima”, a declarat Carla Busuioc, reprezentant al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, pentru EVZ.