Târgul dintre Nicolae Ceauşescu şi americani: „clauza“ contra evrei

În perioada 1974-1975, aproape fiecare discuÅ£ie la nivel înalt între CeauÅŸescu ÅŸi liderii americani ajungea la acest schimb - clauza contra evrei. Era o perioadă în care Statele Unite cultivau public le găturile cu dictatorul român, inclusiv prin vizite oficiale ÅŸi îndelung pregătite la BucureÅŸti ale preÅŸedinÅ£ilor Richard Nixon ÅŸi Gerald Ford.

„Interesează foarte mult emigrarea evreilor...“

Problema evreilor a fost abordată direct de preÅŸedintele Ford, într-o întâlnire cu CeauÅŸescu de sfăşurată în Biroul Oval al Casei Albe în iunie 1975.

„Noi vrem să dăm României clauza. Vrem să vă dăm credite ÅŸi beneficii comerciale. Dar trebuie să fiu foarte direct ÅŸi să vă spun: Congresul vă va adresa întrebări dificile. Îi interesează foarte mult emigrarea evreilor în Israel ÅŸi Statele Unite“.

Răspunsul lui CeauÅŸescu a fost la fel de franc: „În ceea ce priveÅŸte Statele Unite, nu este nicio problemă. Mai există, încă, niÅŸte cazuri umanitare. Le vom rezolva ÅŸi pe acestea, aÅŸa cum le-am rezolvat ÅŸi pe altele. În ceea ce priveÅŸte Israelul, nu mai sunt prea mulÅ£i cetăţeni români de naÅ£ionalitate evreiască. În acest moment, mai sunt 2.000 de cereri aprobate. Dar, din cauza războiului din zonă, mulÅ£i au renunÅ£at sau ÅŸi-au amânat pleca rea. De aceea, aceasta nu mai este o problemă majoră. Vom încerca să rezolvăm ÅŸi cazurile rămase favorabil“.

• În august 1975, când Ford a venit în România, problema evreilor nu a mai fost discutată. Cei doi preÅŸedinÅ£i au vorbit, în schimb, despre avantajele economice pe care România le dorea de la SUA: credite cu dobândă preferenÅ£ială ÅŸi încurajarea investiÅ£iilor private ale firmelor americane.

Kissinger a fost „maestru de ceremonii“

Indiferent dacă era vorba despre emigranţi sau despre economie, omul din spatele tuturor negocierilor era de fiecare dată acelaşi, indiferent dacă la preşedinţia SUA era Nixon, Ford sau Lyndon Johnson: Henry Kissinger, legendarul diplomat care a supravieţuit schimbărilor din administraţia americană.

Celebru pentru pragmatismul aplicat în relaÅ£iile internaÅ£ionale, Kissinger apare în stenogramele Departamentului de Stat ca un personaj dispus să tranzacÅ£ioneze favorurile acordate de capitaliÅŸtii americani către socialiÅŸtii români, dar de fiecare dată contra unui preÅ£.

În vizita sa la BucureÅŸti din noiembrie 1974, Kissinger îi aducea lui CeauÅŸescu două veÅŸti bune ÅŸi o condiÅ£ie. În primul rând, îl asigura că relaÅ£iile România-SUA rămân în picioare ÅŸi sub noua administraÅ£ie Ford, care a urmat la conducerea SUA după prăbuÅŸirea lui Nixon în urma scandalului Watergate. În ceea ce priveÅŸte clauza naÅ£iunii celei mai favorizate, diplomatul american era, de asemenea, optimist: „Sperăm că legislaÅ£ia va trece în două sau trei săptămâni. Imediat ce va fi aprobată, România va primi clauza“.

„O mică problemă“

Exista, însă, ceea ce chiar Kissinger numea „o mică problemă“: amendamentul Jackson- Vanik, respectiv condiÅ£ia de a fi exceptate de la acordarea clauzei ţările care nu permiteau libera circulaÅ£ie a persoanelor. „Vom accepta orice gest prin care România se conformează amendamentului“, îi spunea Kissinger lui CeauÅŸescu.

Secretarul de stat american a simÅ£it nevoia să apese ÅŸi mai mult pe subiect: „Nu cred că emigrarea evreilor ar fi o problemă majoră, dar ceva simbolic cu privire la cei cu dublă cetăţenie ÅŸi familiile de americani ar elimina orice dubiu în această privinţă. IntenÅ£ia noastră este să acordăm clauza României la câteva săptămâni după aprobarea legislaÅ£iei ÅŸi înaintea oricărei alte ţări din Europa de Est“.


NEGOCIERE. CeauÅŸescu îi spunea lui Kissinger că tratează cu israelienii „problema“ evreiască

DEZVÄ‚LUIRE

Shopping de rachete în SUA

„Evenimentul zilei“ v-a prezentat săptămâna trecută o altă informaÅ£ie-surpriză certificată de arhivele Departamentului de Stat. În mijlocul Războiului Rece, Nicolae CeauÅŸescu le cerea rachete antiaeriene ÅŸi antitanc americanilor.

SUA se arătau însă prudente faţă de această cerere:

„CeauÅŸescu ÅŸi oamenii din jurul său ÅŸtiu foarte bine că nu pot face nimic care să sugereze o ieÅŸire din Pactul de la VarÅŸovia; dacă ar face asta riscă o intervenÅ£ie militară sovietică“, se arată într-unul dintre documentele din 1975 ale Departamentului de Stat.

CITIÅ¢I ÅžI:

• CeauÅŸescu voia schimburi de un miliard de dolari cu americanii
  
  
• Echipa de tenis a României, în stenogramele lui Nixon
  
  
• CeauÅŸescu a cerut rachete de la americani
  
  
• CeauÅŸescu: un comunist exploatat de capitaliÅŸti