Tavi dă gata autismul prin cântec şi prin muncă

„Autismul este o tulburare de dezvoltare de origine neurobiologică şi este considerată una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei”, scrie în dicţionarul medical. În dreptul cauzelor nu e trecut încă nimic. Un fel de „autor necunoscut”, pe care specialiştii se chinuiesc să-l dibuiască. 

Din banii pe care-i primeşte pentru munca sa, Tavi pune deoparte. Pentru că vrea să călătorească mult şi să le povestească celor din jur minunile văzute. Vrea să le cumpere cadouri oamenilor dragi. E sociabil şi se contrazice aici cu definiţia clasică a bolii sale. Vrea să cânte, iar câteodată face asta chiar în timpul serviciului.

A mers mai departe cu pasiunea sa: a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Ti mişoara, secţia canto. „Nu-mi place orice muzică, ci muzica veche, autentică, care se cântă pe la sate”, explică Tavi.

Bărbatul face parte acum din Grupul vocal-instrumental „Pen tru Voi”. Împreună cu colegii săi, a parti cipat la Eurovisionul persoanelor cu dizabilitaţi intelectuale, desfăşurat în Portugalia, şi la festivaluri internaţionale, în Ungaria, la Pecs şi Debrecen.

În Portugalia a obţinut locul al II-lea. S-a simţit în elementul lui acolo şi asta s-a văzut pe scenă: a vorbit cu publicul în portugheză. Tavi comunică în vreo zece limbi străine: ştie să salute - cel puţin - în toate.

Cu ajutor, reuşitele s-ar putea înmulţi

Tavi beneficiază de ajutorul Fundaţiei „Pentru Voi” din 1997. „Toate aceste realizări se datorează în special educaţiei primite în familie, dar mai ales atenţiei a - cor date de mama lui, cu care are o relaţie specială. Fiind singurul bărbat din casă, are atribuţii clare, pe care le îndeplineşte cu plăcere: face cumpărături, aduce apă, ajută la treburile din gospodărie”, spun specialiştii fundaţiei.

Aceştia sunt de părere că po veşti le de succes precum cea a lui Tavi s-ar înmulţi considerabil dacă grija auto rităţilor ar transforma autismul într-o prioritate. Decidenţii politici preferă însă, deocamdată, să lase totul pe umerii familiilor celor bolnavi. Iar asta ar trebui să dea de gândit.

ŞCOLILE CARE PREGĂTESC MESERIAŞI „SPECIALI”

Tinerii cu deficienţe mintale reuşesc cu greu să se angajeze

Andreea Archip

Viorel vorbeşte mult, este energic şi sociabil. Lucrează încă din timpul şcolii la un teatru de păpuşi, unde adaptează scenarii şi abia a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii (SAM) nr. 3 din Bucureşti. Asta îl face să fie mai a proape de visul lui, acela de a fi actor.

Acesta însă este un deziderat a proape imposibil pentru el, ţinând cont de faptul că alţi colegi de-ai lui, copii cu deficienţe mintale, nu reuşesc nici măcar să se angajeze într-un hotel. Viorel este însă hotărât să reuşească.

Zugravi, croitori şi brutari

Faptul că micii români cu defi cienţe mintale izbândesc cu greu pe piaţa muncii nu-i împiedică pe dascălii de la SAM 3 să-şi dea toată silinţa pentru elevii lor.

„Şansele lor sunt mai puţine. Noi am reuşit să încheiem acorduricadru cu agenţi economici şi elevii noştri au putut să facă practică în hoteluri sau în restaurante. O parte dintre ei, care au devenit mai pricepuţi, vor putea fi şi angajaţi. Ceilalţi însă vor trebui să se descurce singuri. Facem şi noi eforturi să-i ajutăm pe cât mai mulţi”, explică Ana Elena Bolohan, directoarea şcolii.

La şcoală, elevii fac dansuri, participă la competiţii sportive, organizează serbări sau parade de modă cu hainele cusute de colegele care învaţă croitorie. Copiii de la SAM 3 sunt ca oricare al ţii: stau pe Messenger, ascultă muzică, dansează. Nimic nu-i dă de gol că ar avea probleme de sănătate.

Şi totuşi, toţi au deficienţe mintale, retard sau diverse alte boli psihice sau genetice, care-i împiedică să meargă la o şcoală normală. Şi dacă asta n-ar fi de ajuns, nici situaţia de acasă nu-i ajută să-şi depăşească handicapul. Mulţi dintre ei provin din familii monoparentale sau foarte sărace.

Când devin agitaţi, profesorul Eugen Irimia ştie să-i potolească. „Trebuie să-i laşi să-şi con sume energia, nu-i bine să fii vehement, să-i contrazici mereu. Se potolesc îndată ce le explici cât de nepotrivit e comportamentul lor”, explică dascălul.

„Specialii” învaţă alimentaţie publică, construcţii, cro itorie. Activităţi practice, la care trebuie să devină îndemânatici până la terminarea şcolii. Examenul de finalizare constă într-un concurs practic şi, în funcţie de îndemânare, elevii îşi primesc nota şi, ulterior, diploma. Din păcate, există prea puţine ateliere protejate în care aceştia să facă practică, cum se întâmplă peste hotare. Este cu atât mai grav cu cât angajatorii se uită mai mult în fişele medicale decât la diploma lor.

CITIŢI ŞI:

Cum şi-au învins handicapul persoanele cu dizabilităţi

"Unde vă credeţi? În Elveţia?"