Taxa pe fast-food dăunează sănătăţii şi buzunarului

Medicii nutriţionişti nu văd cu ochi buni măsura taxării suplimentare a produselor de fast-food şi de patiserie şi nu cred că aceasta va duce la o scădere a ratei obezităţii în România, a numărului de diabetici sau de cardiaci.

În plus, introducerea taxei din martie este un termen „nerealist”, care arată mai degrabă disperarea de a strânge fonduri la buget şi nu preocuparea pentru sănătatea populaţiei.

„Superficialitatea proiectului de lege arată că nevoia de bani este mai mare decât grija faţă de sănătatea populaţiei”, consideră medicul nutriţionist Eduard Adamescu.

Proiect superficial

De altfel, şi în Ministerul Sănătăţii (MS) părerile privind introducerea „taxei” sunt împărţite. „În România, să pui taxă pe mâncare mi se pare absurd!”, comentează Anton Irimia, secretar de stat în ministerul de resort.

Proiectul de lege postat pe siteul MS a fost făcut fără să aibă la bază un studiu sau opiniile argumentate ale experţilor. „Am fost chemaţi la MS după conferinţa de presă organizată marţi”, ne-a mărturisit unul dintre specialiştii consultaţi ieri de MS.

Mai mult, oficialii ministerului au afirmat în conferinţa de presă că vor fi urmate modele din Marea Britanie, Germania şi Franţa, însă o astfel de taxă nu există în niciun alt stat european, după cum arată fostul europarlamentar Magor Csibi.

Mai exact, ar urma să fie taxate suplimentar produsele de fast-food, cele de patiserie-cofetărie, snackurile şi chipsurile, băuturile răcoritoare, cu excepţia apei plate îmbuteliate, a apei minerale îmbuteliate şi a sucurilor naturale proaspete din fructe şi legume.

Efect invers celui scontat

În România, un sfert din populaţie este obeză. Medicii spun însă că măsura taxării mâncării nesănătoase ar putea să aibă un efect invers celui scontat. „Populaţia se va întoarce la pâine şi cartofi prăjiţi pentru că nu are alternative”, consideră medicul nutriţionist Corina Zugravu.

Experţii susţin că, fără a fi dublată de campanii educative şi de scăderea preţului la alimentele sănătoase, măsura va rămâne doar o metodă de suprataxare.

„Există marele risc ca oamenii să ajungă la produse de o şi mai proastă calitate decât cele de la McDonald’s şi KFC. La colţul străzii se vor vinde în continuare hamburgeri care nu respectă neapărat standardele de calitate şi igienă impuse marilor lanţuri!”, crede medicul Eduard Adamescu.

Profesorul Constantin Dumitrache, endocrinolog la Institutul „Parhon”, Bucureşti, cu o experienţă vastă în probleme de alimentaţie, nu vede nici el utilitatea proiectului. „Dacă în cazul ţigărilor şi alcoolului s-a dovedit că fac rău organsimului, până acum eu nu am văzut pacient mort de la hamburgeri”, a spus endocrinologul.

Medicii cred că obiceiurile alimentare se vor schimba după campanii în şcoli şi în grădiniţe. „Un prim pas ar fi ca părinţii să nu le mai serbeze copiilor zilele de naştere în altfel de locuri. Copiii ajung să asocieze ideea de bucurie cu dorinţa de a mânca la fast-food”, spune nutriţionistul Eduard Adamescu.

DISCUŢII LA NIVEL EUROPEAN

Taxa, imixtiune în activitatea privată

Fostul parlamentar european Magor Imre Csibi, membru în Comisia pentru sănătate publică şi siguranţă alimentară, a atras atenţia că o astfel de taxă pe fast-food nu există în niciun alt stat membru UE.

„Nu s-a reuşit găsirea unei definiţii pentru ce este şi ce nu este fast-food. O astfel de măsură ar fi considerată o imixtiune a statului în activitatea privată”, a declarat Magor Imre Csibi.

Medicii îi susţin punctul de vedere şi sunt de părere că nu ar trebui să crească preţurile la aceste produse pentru ca oamenii să fie constrânşi financiar să nu le mai cumpere.

„Cumpărătorul ar trebui să fie determinat de factorul educaţional să nu mai cumpere, pentru că nu îi face bine, nu pentru că e mai scump”, spune Nicolae Hâncu, pre şedintele Federaţiei Române de Nutriţie. Acesta susţine că, dacă taxa se introduce, ar fi bine să fie suportată de producători şi distribuitori, nu de consumatori.

DISPUTE

Mituri despre fast-food

„Succesul” de care se bucură mâncarea fast-food face ca pe seama ei să circule şi mituri. Iată câteva dintre ele.

Are în compoziţie substanţe care dau dependenţă. Secretul fabricaţiei îl ştiu puţini oameni. De aceea, produsele din marile lanţuri fast-food vin preambalate. „Efectele cancerigene provin din prăjeli, însă «dependenţa» vine de la faptul că mâncarea de la fast-food e la modă”, este de părere nutriţio nistul Cristina Alexandrescu.

Mâncarea de la fast-food e întotdeauna nesănătoasă. Produse periculoase pentru sănătate puteţi găsi oriunde: la restaurant, la fast-food şi chiar în propria casă. În magazinele fast-food se găsesc şi produse sănătoase precum salate de crudităţi, fructe, apă, carne de pui sau curcan nepreparată în ulei.

„Dacă ne gândim la cartofi prăjiţi, băuturi carbogazoase cu cofeină găsim simbolul mâncării nesănătoase, însă există şi preparate bune”, afirmă prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Nutriţie.

Şi salatele sunt o alternativă sănătoasă, însă dacă li se adaugă dressinguri devin foarte calorice. „Dacă salatele nu au topping pe baza de ulei şi maioneza sunt sănătoase”, spune medicul nutriţionist Mihaela Gribovschi.

EFECTELE LEGII ÎN PIAŢĂ

Firmele avertizează: Cresc preţurile şi scade consumul

Teodora Trandafir 

Introducerea noii taxe va duce la scăderea consumului de alimente, spun specialiştii din domeniu. Oamenii de afaceri se tem că toate calculele lor din acest an vor fi date peste cap, în timp ce analiştii avertizează că taxa va fi suportată tot de clientul final.

„Era clar că au nevoie de mai mulţi bani la buget, dar taxa asta e o ipocrizie a la Uniunea Europeană. La fel de bine puteau să majoreze TVA-ul, fără să apeleze la matrapazlâcuri”, e de părere analistul Ilie Şerbănescu.

Reprezentanţii firmelor din domeniu spun că statul ar putea avea surpriza să încaseze chiar mai puţini bani din această industrie, întrucât cei care nu vor face faţă se vor muta în economia neagră.

Prăjitura, noul viciu

„Când mă vor chema la negocieri, le voi spune că au luat-o razna”, se revoltă George Copos, care deţine lanţul de produse de patiserie-cofetărie Ana Pan.

Potrivit lui, o măsură ar fi fost reducerea TVA-ului, nicidecum introducerea unei taxe, în condiţiile în care deja jumătate din această industrie e la negru. „O nouă taxă va încuraja trecerea a încă 20% dintre firme în zona gri. Cum poţi considera viciu o prăjitură? Înseamnă că am ajuns rău”, conchide Copos.

O scădere a veniturilor bugetare vede şi omul de afaceri Viorel Micula, proprietarul European Drinks, unul dintre principalii producători de bături răcoritoare.

„Suntem în criză şi oamenii nu au bani. Prin creşterea acestor taxe, puterea de cumpărare va scădea, va scădea şi consumul total, iar bugetul va avea de pierdut”, declară Viorel Micula pentru capital.ro. El avertizează că o altă consecinţă va fi reducerea de personal.

Proiectul creează confuzie în rândul firmelor afectate

În plus, taxa va schimba, la început de an, planurile financiare ale companiilor, e de părere Marian Alecu, fostul CEO al reţelei de fast-food McDonald's. „În acest moment, toată lumea are nişte calcule, care vor trebui refăcute odată cu introducerea acestei taxe”, spune Alecu.

Reprezentanţii lanţului de restaurante KFC spun că nu ştiu ce înseamnă taxa fast-food, pentru că nu este definită concret această terminologie.

„În primul rând, formularea proiectului este confuză. Se referă la protecţia populaţiei împotriva excesului (sare, zahăr etc.) dar, în acelaşi timp, sunt vizate numai anumite categorii de producători. De asemenea, catalogarea celor vizaţi se face printr-o terminologie inexistentă în dicţionarul nostru şi nespecificată în detaliu, ceea ce ne duce cu gândul numai la o încercare disperată şi neelaborată de rezolvare a problemelor bugetului”, au declarat pentru Mediafax cei de la KFC.

Şi Cristian Farmache, proprietarul Darcom Sea Food, care deţine franciza produselor de fast-food din peşte - Nordsee, consideră că exprimarea legii este foarte neclară.

„Nu ştiu care sunt acele alimente despre care vorbeşte legea. Orice aliment poate fi considerat sănătos sau nesănătos”, afirmă Farmache. El speră ca acest proiect să nu fie pus în practică şi să rămână numai „o idee nefericită”.

Pe de altă parte, guvernul se bazează pe o creştere a consumului de 3%. „Este oricum o utopie. Dat fiind că 2010 se bazează pe abandonarea protecţiei pentru cea mai mare parte a populaţiei - pensionarii şi bugetarii, privatul n-ar putea recupera nici fără taxe suplimentare, cu atât mai mult în acest caz”, explică Ilie Şerbănescu.

ROMÂNII ÎN TOP

Cea mai rapidă ascensiune din estul Europei

Piaţa românească de fast-food are cea mai rapidă creştere a sectorului de food-service din estul Europei, conform studiilor Euromonitor International.

În prezent, aceasta se ridică la circa 2,5 miliarde de euro, potrivit unui reprezentant McDonald’s.

• Statisticile arată că peste 700.000 de români mănâncă zilnic produse gen fast-food. Dintre aceştia, circa 450.000 de persoane mănâncă în restaurantele celor mai puternice lanţuri - McDonald’s şi KFC.

• În unităţile McDonald’s iau masa peste 300.000 de români, arată datele companiei.
  
  
• În prezent, românii au de ales între zece mari lanţuri internaţionale care prepară astfel de produse.
  
  
• Rapida creştere a sectorului de food-service e motivată de evoluţia economică şi de creşterea puterii de cumpărare, menţionează Euromonitor.