Teatrul Naţional revine la forma pe care a detestat-o Ceauşescu

„Silueta va fi cea de dinainte”

Structura de rezistenţă a fost concepută atunci de inginerul Alexandru Cişmigiu, care nu a garantat şi pentru faţada construită ulterior, în anii ’80.

„Teatrul are dedesubt forma intactă, au fost foarte mici intervenţiile, de fapt. S-a pus peste el această carcasă care trebuie decopertată şi care este foarte periculoasă, pentru că se poate prăbuşi la un cutremur”, adaugă Ion Caramitru, directorul TNB.

La vremea respectivă, unele voci au criticat proiectul celor trei, acuzându-i că s-ar fi inspirat dintr-o creaţie modernistă a lui Le Corbusier, din 1955, Notre Dame du Haut. „Nu fost nicio influenţă dinspre Le Corbusier. Totul a pornit de la mănăstirile din nordul Moldovei, la care o copertină foarte mare protejează nişte pereţi pictaţi, asta ne-a influenţat”, spune Belea, autorul actualului proiect.

„Nu va fi nicio frescă”

Proiectarea Teatrului a început în 1963, însă clădirea a fost dată în funcţiune integral abia zece ani mai târziu. Planul includea la început şi o frescă pe trei dintre faţade, plan care nu a mai fost dus la capăt.

„A existat un concurs pentru o frescă, prin anii ’70. O vom decora în acelaşi spirit, al tradiţiei, dar nu va fi vorba de o frescă”, precizează arhitectul.

Într-o primă fază, va fi demolată faţada şi va fi refăcută cea iniţială, apoi se va trece la clădirile de birouri şi sălile mici, iar în etapa a treia se va lucra la Sala Ma re. „Condiţia e ca noi să funcţionăm în continuare. E foarte bine gândit totul”, spune Caramitru.

TRANSFORMĂRI

Arenă în aer liber şi spaţiu pietonal în loc de parcare

Sala Mare a Teatrului Naţional avea una dintre cele mai bune a custici din Europa până în august 1978, când a ars aproape în întregime. Atunci a venit şi ideea refacerii, mai cu seamă după ce Ceauşescu şi-ar fi exprimat de câteva ori dezprobarea pentru forma clădirii, în special pentru „pălăria” de beton armat care sugera pălăria lui Caragiale.

Sarcina de a remodela Teatrul Naţional i-a revenit arhitectului Cezar Lăzărescu, începând cu 1982. Acesta a adăugat etajele 3 şi 4, unde se află acum Galeriile Artexpo şi Centrul Naţional al Dansului, a modificat faţadele, a mărit capacitatea Sălii Mari, a construit Sala Amfiteatru (care va dispărea acum, în locul ei fiind proiectate două săli de câte 350 de locuri şi una cu 250 în subsolul Sălii Mari). Clădirea îşi pierduse personalitatea.

Peste 3.000 de locuri

Actualul plan prevede şi câteva îmbunătăţiri la Sala Studio, care a aparţinut Teatrului de Operetă „Ion Dacian”. Deşi a fost construită cu geometrie variabilă şi putea fi transformată în sală de spectacol de tip elisabetan, italian şi arenă, în doar câteva minute, instalaţiile nu au fost exploatate, iar scena a rămas la varianta „italiană”.

Totodată, parcarea din faţa clădirii va fi transformată în spaţiu pietonal, pe acoperiş va apărea un amfiteatru în aer liber, cu circa 300 de locuri, iar în interior vor fi amenajate spaţii pentru cafenele, expoziţii, librării.

• Sala Mare avea 920 de locuri, înainte de a fi mărită la 1.150, în anii ’80, iar în noua configuraţie va dispune de 850 de scaune. Numărul total al locurilor la TNB se va mări de la 1.720 la 3.100.

Spectacole în spatele scenei

„Sper ca lucrările să demareze imediat după ce se anunţă câştigătorul, chiar la sfârşitul lunii aprilie”, spune directorul TNB, Ion Caramitru.

Acesta intenţionează să susţină spectacole în sălile teatrului, în funcţie de planul de lucru convenit cu constructorii. „În ultima etapă, când se va instala şantierul în Sala Mare, vom trage cortina de fier şi vom ţine spectacolele în spatele scenei. Condiţia e să avem tot timpul unde lucra”, subliniază Caramitru.

LICITAŢIE

Cursa celor 10

• Zece companii şi-au depus ofertele şi au fost selectate de Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit „Ziarului financiar”: Aedificia Carpati - Romtest Electronic, Rotary Construcţii - ACM4 Bucureşti, Bog’Art, ACMS, consorţiul Dafora-UTI Instal, Stra bag AG (Austria), Sedesa O bras y Servi cios (Spania) - Euro Construct International, Midanne Invest Grup - Euroconstruct din Timişoara, Intercantieri Vittadellor - Sacaim Societa per Azioni Cementi Armati din Italia, Alpina Bau (Austria) - Comnord.

• Contractul valoarează 215,2 milioane de lei (51 de milioane de euro) fără TVA şi are o perioadă de execuţie de 28 de luni. Circa 27 de milioane de euro provin de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Câştigătorul licitaţiei ar urma să fie anunţat în aprilie.